Sunday, May 04, 2008

Timpul trece

Timpul.. acel duşman pe care ni l-am făurit singuri, de care vorbeam în articolul "Timpul şi secundarul" nu îmi prea dă pace.. tot mă atacă cu fiecare ocazie arătându-mi că pierd timpul aşteptând. Ţine morţiş să tot arate că uneori.. aşteptarea nu are răspuns.. că uneori.. ştiai răspunsul încă de la început şi totuşi ai sperat că mai ai o sansă.. dar sunt anumiţi ochi care se pare că nu cedeză deloc în faţa acestui fenomen.. ei rămân reci insistenţelor.. neschiţând nimic.. nearătând nimic. Îmi plac ochii în care pot vedea multe.. ochii limpezi şi calzi în care te scufunzi şi care îţi arată răspunsurile atunci când pui întrebarea.. care se lasă citiţi.. care se deschid ca o carte. Dar.. uneori nici timpul nu îi mai poate deschide.. şi rămân holbându-mă într-o pereche de bile.. îmi văd vag silueta şi inutilitatea.. nu pot face nimic.. timpul se pare că a decis. De data asta el a câştigat runda.. oare mai are rost să mă ridic şi să încerc.. sau mai bine termin şi închei jocul?

No comments: