Tuesday, January 29, 2008

Freedom of Speech

Pe site-ul Lions for lambs imediat ce intri, eşti pus dacă vrei să zici pentru ce ai lupta. Primul lucru ce mi-a venit mie in minte a fost "dreptul de a vorbi liber". Asta imi doresc acum, pentru mine, pentru colegii mei, pentru ceilalţi români ce sunt ignorati zilnic, pentru toţi oamenii care nu işi pot exprima părerile, de frica, sau pentru că nu sunt ascultaţi.. pentru asta aş lupta. Nu stiu cum, dar in viitor, poate părerile mele vor conta incât sa schimbe ceva. In fiecare zi, sute de oameni votează si aleg de pe acel site, una din multele opţiuni. Dar contează şi de ce aleg acel lucru, si dacă vor face ceva in acest sens. Eu imi doresc să pot vorbi liber cu orice om, indiferent de diferenţa de vârstă dintre noi. In momentul asta dacă îmi expun o părere de faţă cu un anumit profesor, risc destul de multe, îmi risc poate media, statutul.. şi cine mai ştie câte, pentru că niciun om matur nu vrea sa accepte ca "un tânc" are dreptate. Deşi de multe ori, o colaborare intre nou si vechi ar putea fi extraordinar de benefica. Toţi putem invaţa unii de la alţii. Dar cei mari nici nu ne lasă să vorbim, nu ne lasă să avem păreri... pentru ei, suntem buni doar ca invăţăcei, doar ca obiecte ce stau să asculte, si să dea din cap.

Lions for Lambs

Un film cu adevărat surprinzător. Iniţial, poate nu te-ai aştepta la cine ştie ce.. deşi distributia are şi ea un cuvânt de spus. Dar.. când citeşti o scurtă descriere a filmului, nu ai fi tentat să il vezi imediat, nu e genul de descriere sau subiect ce sa atragă publicul instant, ca un magnet. Filmul.. se vrea in spatele imaginilor, un mare semnal de alarmă catre americani. Intrebarea din capul meu este dacă vor si intelege ceva, sau îl vor trata ca pe un film de duzină care le cere lor să mai si gândească. Aş caracteriza filmul drept o dramă psihologică, ce ne este prezentată in 3 planuri distincte la prima vedere.. şi totuşi atât de strâns legate. O poveste tristă despre cum de cele mai multe ori in America nu contează pacea, ci ca ei să facă ceea ce trebuie, si bineinteles că fiecare interpretează ce vrea, si in felul asta se ajunge la ideea ca razboiul e cea mai bună metodă de a aduce pacea pe viitor, sau intr-un viitor indepartat. Şi ne sunt prezentaţi 2 tineri in razboiul din Afganistan, care s-au inrolat in speranţa că gesturile si acţiunile lor vor putea avea vreo urmare de bine pentru viitor. Apoi, planul 2.. un birocrat şi un jurnalism.. prinşi intr-un puternic conflict moral, ca in ultimul plan, să ne fie prezentat un profesor care incearcă şă-şi aducă un elev strălucit, pe calea cea buna, văzându-i adevăratul potenţial ce se iroseste. O poveste destul de reală, şi captivantă şi-un film, ce trebuie văzut, deşi nu avem vreo treabă cu politica.

Saturday, January 26, 2008

Off-focus

Lumea nefocusata, parca pare mai interesanta uneori. Privesc poza.. si gasesc atatea lucruri care ma fac incontinuu sa ma holbez la ea.. si ca si multe alte poze nefocusate, are un ceva special, un ceva care te atrage, poate din cauza jocului de umbre si lumini.

E interesant, sa incerci sa privesti lumea asa, intr-o lume clara unde totul e neclar, parca e mai usor.. ca si imaginea sa iti fie neclara, poate ca aceste 2 neclaritati unite, vor forma un tot mai logic. Intrebarea este.. cum e mai bine.. o lume clara unde totul e neclar SAU o lume neclara in care totul e clar, in care totul pare mai frumos din cauza umbrelor? E o intrebare grea.. Poate ca off-focusu reuseste sa vada mai departe de invelisul in spatele caruia ne ascundem, mai departe de imagini, de reactii de fatada, umbrele spun alte povesti, pentru ca folosesc un alt limbaj, in care e foarte dificil sa minti. Oare umbrele pot minti? Ele sunt mereu loiale omului, seara ne tin companie pe straziile pustii, la munte, se avanta cu noi in cele mai infioratoare locuri si pe cele mai periculoase stanci, umbrele sunt mereu cu noi.. chiar ar fi ciudat sa vezi un om fara umbra. Acela ar fi un adevarat ciudat in tocana asta de oameni mai speciali. Murakami a dedicat o parte buna intr-una din cartile sale acestui episod cu "omul si umbra" si cum omul fara umbra nu poate trai decat "la capatul lumii" si cum.. daca vrea sa revina acasa de acolo, poate doar impreuna cu umbra. Se pare ca umbrele sunt foarte importante.. mai ales ca in desenele alea tribale din pesteri vedeai desenate pe pereti, umbre.. oamenii isi desenau propriile umbre.. incercand sa le transpuna in eternitate (probabil). Ar fi interesant sa petrec cateva ore prin oras fara ochelari.. sa incerc sa vad lumea cu totul altfel.. sa observ detalii ce in mod sigur le-am ignorat pana acum..

Wednesday, January 23, 2008

Cateva citate


"Salvezi oamenii lasandu-i sa te salveze pe tine"
Chuck Palahniuk - Sufocare

"Iluminismul s-a sfarsit, astazi traim in plin intunecism"
Chuck Palahniuk - Sufocare

"Fara acces la adevaratul haos nu ne vom gasi niciodata linistea"
Chuck Palahniuk - Sufocare

"Daca lucrurile nu se inrautatesc, nimic nu se va imbunatati"
Chuck Palahniuk - Sufocare

"Oamenii nu pot trai fara umbre, si umbrele nu se pot descurca fara oameni"
Haruki Murakami - La capatul lumii si in tara aspra a minunilor

"Lumea este alcatuita dupa parerea mea, dintr-o infinitate de posibilitati, iar alegerea acestora este incredintata indivizilor. Pamantul poate fi socotit astfel o masa de cafea obtinuta prin condensarea posibilitatilor. "
Haruki Murakami - La capatul lumii si in tara aspra a minunilor

"Daca lumea e un vis al fiecarui om, dupa reguli stabilite, cum se face ca toti oamenii viseaza dupa aceleasi reguli? "
Camil Petrescu -Ultima noapte de dragoste...

"Motivul pentru care moartea se tine atat de aproape de viata, nu e necesitatea biologica, ci invidia. Viata e atat de frumoasa, incat moartea s-a indragostit de ea, o dragoste posesiva care insfaca tot ce poate."
Yann Martel - Viata lui PI

"Daca te-ai duce la cineva acasa, ai da usa de perete, i-ai alunga pe proprietari in strada si le-ai spune:
- Plecati, sunteti liberi, liberi ca pasarea cerului! Plecati! Plecati!
Credeti ca ar sari in sus de bucurie? N-ar face-o. Pasarile nu sunt libere. Oamenii pe care tocmai i-am evacuat ar face scandal."
Yann Martel - Viata lui PI

"Cand doua fiinte se intalnesc, cea capabila sa intimideze este recunoscuta ca superioara din punct de vedere social, asa ca o decizie sociala nu e intotdeauna bazata pe lupta; in anumite situatii o intalnire este de ajuns."
Yann Martel - Viata lui PI

"De ce se muta oamenii? Ce-i face sa se dezradacineze si sa paraseasca tot ce stiu pentru un mare necunoscut de dincolo de orizont? De ce sa urci acest Everest de formalitati care te face sa te simti ca un cersetor? De ce sa intri in aceasta jungla a strainatatii, in care totul e nou, ciudat si dificil?"
Yann Martel - Viata lui PI

"Nu e nimic mai interesant decat sa te intorci intr-un loc care a ramas neschimbat ca sa iti dai seama cat de mult te-ai schimbat tu"
Nelson Mandela

Sunday, January 06, 2008

Revelion 2007-2008

Un revelion cu peripetii, as putea spune.. initial trebuia sa-l fac in Buzau, apoi.. am auzit zvonuri ca mutam tabara la Brasov, si dupa vreo 2-3 zile.. in Constanta. Era o zapaceala ce trona in mintile prietenilor mei buzoieni, asa ca la inivitatia.. Andreei si a lui Alex(poza sus), am ales sa schimb radical planurile, si sa mai fac un revelion in capitala, dar totusi.. destul de departe de "cercul de foc" de prin pietele centrale. Asa.. so.. cu 2 zile inainte de rev.. mergem la Andreea acasa.. dupa ce Alex.. ne ratacise vreo hmm.. jumate de ora aiurea prin zona.. (oricum te-am iertat ;)) ) si reusim oricum sa ajungem la timp. Acolo am format comitetul de decizii asupra Revului, ca a doua zi.. sa ne intalnim intr-o formula mai numeroasa pentru cumparat and carat ;)). ZIs si facut.. asa ca pe 30 ne-am intalnit ca niste floricele la intrarea in CORA, ne-am inarmat cu multa rabdare, am luat 2 cosuri.. din care am folosit doar unul =)) ca bineinteles unul il plimbam dupa noi pe post de mobila (aveam doar geci, rucsaci and co). Se holbau toti la noi.. vreo 8 nebuni care aveau un carut plin de haine.. :D Am ajutat si noi la "vandalizarea rafturilor" care erau deja cam goale.. am si furat din alte carucioare nepazite 2 baxuri de suc :-" (nu e vina noastra ca erau singurele pe acolo.. parca ne implorau)... am facut niste cumparaturi enorme.. cred ca am dat vreo 4 milioane si ceva pe multa mancare si ceva bautura.. :D
Pe 31.. Alex a fost primul care a venit.. eu a 2-a.. si imediat ce am ajuns.. am trecut amandoi la umflat baloane ca 2 copilasi cretini.. si Andreea saraca se strica de ras in jurul nostru ;)). Timpul trecea.. soneria suna.. si dupa ce am avut si muzica.. :D am trecut pe facut sandvisuri.. (am facut munca de voluntariat la bucatarie ;)) ), am inceput sa socializam, sa bem.. sa sunam, sa trimitem si sa primim sms-uri.. :D Si.. ne-am distrat tare bine.. pana aproape de ora 12.. cand am realizat ca hopa.. trebuie sa iesim si noi afara.. ;)) si in graba de a prinde momentul in strada cu sampanie, am iesit (unii dintre noi) in sosetele. Bine.. de euforie nici nu am simtit frigul, si am rezistat eroic vreo 15 min pe pavajul rece. :D Am ras, am baut sampanie (Cricova :x), am aprins niste artificii aprobate de lege (=)) am respectat si noi legea ) ca in poza.. am facut poze de grup.. si totul a fost frumos. Apoi revenind in casa am avut parte si de o bataie cu frisca.. am mai mancat din saltele de BOEF (cred ca erau peste 10 salate la party... fara sa exagerez.. fiecare aproape adusese un castron :)) ). Am trecut in noul an.. undeva pe langa Piata 1 mai.. departe de nebunia dintre blocuri unde risti sa te trezesti cu o petarda in cap, cerul a fost superb luminat din toate partile, prieteni buni in zona.. :D ce-ti poti dori mai mult?