Thursday, January 29, 2009

Hulst

Hulst este unul din cele mai bine conservate orase fortificate ale Olandei. 4 porti asigura intrarea in oras. Cea mai frumoasa este cea sudica, “Gentse Poort”- Poarta Gentului.
Primaria a fost construita intre 1528 – 1547. A fost renovata in 1844 si restaurata in 1951. In spatele acesteia se gaseste noua primarie, construita in 1996.
Chiar langa poarta se gaseste un magazin cu opere de arta, iar in stanga acesteia se gasesc treptele din lemn, care conduc catre zidurile orasului. Zidurile orasului au o lungime de 3.5 km si sunt inconjurate de un canal. De sus, de pe zid, privelistea orasului, ca si a imprejurimilor acestuia e spectaculoasa, insa orasul ofera si alte surprize…

pe strada principală pe drumul către fortăreaţă
Basilica Willibrordus cu turnul sau inalt poate fi vazuta de departe. Turnul a fost reconstruit de cateva ori. A fost distrus intr-un incendiu in 1663, reconstruit, daramat si din nou reconstruit dupa 1876.
Aliatii au tras in el in 1944, iar cel actual dateaza din 1950. Biserica a fost fondata in jurul anului 1200, insa actuala structura a fost ridicata intre anii 1460 – 1533. Este o biserica catolica, insa in timpul dominatiei lui Napoleon a fost impartita in doua parti, una catolica si alta protestanta. Aceasta divizare a durat pana in 1929, cand catolicii au preluat de la protestanti partea acestora.
Casele din Grote Markt sunt mici, dragute, in stil flamand, probabil fiindca orasul este apropiat de gramita belgiana. Sunt casute desprinse parca din povestile copilariei, insirate una langa alta, fiecare avand propria personalitate.
Orasul are propria berarie. Diferite sortimente de bere produse aici sunt vandute in fiecare pub si restaurant din Hulst. In timpul weekendurilor se pot degusta in propriul bar al fabricii “De Brasserie”, o cladire superba, restaurata, care insa pastreaza farmecul original al berariilor de odinioara.

In tot orasul sunt sculpturi, puburi, restaurante, strazi, semne amintind de Reynaert the Fox. Reynaert the Fox (Van de Vos Reinaerde) este o poveste medievala cu animale scrisa la sfarsitul secolului 12.
Este una din capodoperele de baza ale literaturii olandeze. Povestea spune despre o vulpe, pe nume Reynaert, care face diverse giumbuslucuri cu valorile si normele din acele timpuri. Povestea se desfasoara in Hulst, de aceea, diversele locuri din oras sunt in legatura cu vulpea.
Statuile de lângă fortăreaţă
Am ajuns in micuţul orăşel Hust, la îndemnul unor olandezi. Nu este un oraş mediatizat. Defapt niciunul din micile orăşele olandeze de la graniţa cu Belgia nu sunt promovate. Dar sunt orăşele superbe.. unde te mai poate întâmpina o bucată de istorie.

Tuesday, January 27, 2009

Apus de soare in Berceni


Uneori apusul de soare este frumos chiar şi în Bucureşti, pentru că la fel cum "soarele răsare din blocuri şi tramvaie" la fel şi apune.. încetişor pe după structuri din beton, lăsând oarece umbre printre ele. Este oricum.. ceva fain în unele seri. Şi din fericire.. am totul în faţa ochilor în timp ce învaţ pentru sesiune. O mică relaxare de vreo 4 minuţele şi puţin. Aştept păreri :)

Leapsa despre copilarie

1. Cât de departe eşti de copilărie?
Nu foarte departe. Sunt mereu un copil. Nu trebuie să mă manifest constant ca să fiu. Mai ales când redescopăr ceva din copilăria mea, precum un episod cu Pif si Hercule sau un episod din Power Rangers, sau când fac rost de toate episoadele cu Captain Planet... devin mai mult decât copil, mă simt ca şi când aş retrăi acele momente, în care vedeam muuuulte desene animate pe antenele tatălui meu de nemţi. Ştiu că în aceea vreme RTL era febleţea mea din cauza multitudinii oferite. Şi ca să nu mai vorbesc că şi acum aş mai alerga pe dealuri primăvara după fragi, doar că nu mai am timp.

2. Mai ai prieteni din copilărie?
Cei mai vechi prieteni pe care îi am datează de la grădiniţă, aşa că we go way back. Am locuit într-un orăşel mic şi nu mă supăr. Am prieteni buni de ani de zile, ceva ce acum e rar de găsit. Mulţam guys! Apoi mai am ceva prieteni şi din 1-4, am din celelalte clase din Buzău, din liceu.. cam peste tot am acum cel puţin un om pe care să-l pot numi prieten. Dar cei cu adevărat vechi se află în Valea Jiului.

3. Care sunt cele mai frumoase momente ale copilăriei tale?
În mod sigur ieşirile pe munte. În aproape fiecare weekend ieşeam cu ai mei şi cu alţi prieteni să campăm sus prin munţi. Aveam noi nişte locuri faine ( Câmpuşel şi Valea Arcanului - pentru cunoscători) unde îţi era mai mare dragul să stai, să îţi susure apa în urechi, să faci mereu focul. Eu eram mereu Speedy Gonzales care alerga după lemne. Era plăcerea mea să fac şi să întreţin focul. Mai ales că eram mereu păzită de scumpul meu dalmaţian Max. Aşa că.. aş putea spune ca Max a fost copilăria mea. L-am primit în clasa 1.. şi el mi-a oferit multe amintiri superbe, care mi-au redovedit mereu cât de devotat era şi ce prieten excepţional.

4. Câte vise de copil ţi-au fost îndeplinite?
Destule s-au împlinit, iar altele încerc să le împlinesc acum. Important este ca de cele mai multe ori visele devin realitate dacă lupţi şi îţi doreşti asta.

EDIT - leapsă primită de la Sunshine şi care merge mai departe la Liviu, Ema si Spadez.

Monday, January 26, 2009

Gent Belgia Flandria

Ghent (in engleza), Gent (in olandeza) sau Gant (in franceza) este capitala Flandrei de Est din Belgia.
Orasul a fost fondat initial la confluenta raurilor Scheldt si Lys, devenind in perioada medievala unul din cele mai mari si mai bogate orase ale Europei de Nord. Azi este un oras – port, oras turistic si universitar.
Cea mai mare parte din orasul medieval este intacta si astazi si foarte bine pastrata. Centrul orasului este zona pietonala cea mai mare din intreaga Belgie.
Obiectivele turistice cele mai interesante sunt: Catedrala Saint Bavo, belfry-ul, Castelui Gravesteen, castelul contilor (singura fortareata medievala pastrata in Flandra), precum si arhitectura superba a cladirilor aflate de-a lungul portului vechi Graslei.
In secolul 19, cel mai faimos arhitect al orasului, Louis Roelandt a construit aula universitatii, opera si cladirea principala a curtii.
Ghent este un adevart diamant al Flandrei si al Belgiei deopotriva. Intr-un fel unic, orasul a pastrat aerul medieval in lupta cu timpul.
Se pare ca acesta nu a avut nicio putere asupra orasului. Orasul insusi pare inghetat in timp, intr-un timp in care calestile se plimbau in voie prin piata si doamne in rochii lungi cu umbrelute de soare ieseau la promenada… centrul orasului este un muzeu in aer liber al stilului de viata flamand si al succesului comercial pe care l-a avut si il are si in prezent.
Beguinajul, ca si belfry-ul au fost inregistrate in patrimoniul universal din 1998 si 1999.
Cladiri din secolele 15, 17, pe structuri de lemn, case construite pentru populatia de rand in secolul 18, renovate si cu un aer strengaresc se insira de-a lungul pietei centrale. Gent a stabilit astfel noi standarde intre confort, viata de zi-cu-zi si istorie, care se impletesc atat de armonios, incat cu greu poti deosebi barierele dintre ele.
Orasul are un port modern, gratie canalului Ghent-Terneuzen care permite ca vasele sa ajunga la mare. Universitatea (Ughent) continua sa creasca ca si importanta. Prezenta numerosilor tineri studenti a transformat Ghentul intr-un centru cultural istoric important in regiune.
Este de asemenea, orasul cu cele mai multe flori din Belgia. De aici pleaca in intreaga lume begoniile si azaleele cele mai frumoase. La fiecare 5 ani, florarii din oras atrag turistii cu un show floral.
Turistii nu-si pot desprinde privirile de pe aranjamentele florale expuse, care ofera o combinatie de calm si improvizatie.
Daca ajungeti in oras inainte de apus, ramaneti acolo sa admirati fantezia de lumini si spoturi luminoase, creata de designerul Roland Jeol, implementat cu ajutorul locuitorilor, pentru care orasul a castigat in 2004 un premiu. Ghidul Michelin I-a acordat orasului pentru iluminarea fantastica cu mii de lampi trei stele.
In Gent se ajunge relativ usor de oriunde, fiind trenuri directe de peste tot din Belgia. Mai ales din Antwerpen si Bruxelles de unde sunt trenuri la cel putin 20 de minute diferenta unul de altul.
Şi dacă vreţi să simţiţi că vizitaţi oraşul din scaunul de la birou, vă invit pe aceste 2 linkuri, Graslei (e realizată de undeva de pe podul de mai jos) şi Piaţa Sfântul Bavo. Ambele sunt superb realizate, sunt 2 panorame perfecte de 360 de grade. Enjoy!
Pentru restul panoramelor din Ghent.. vă invit să apăsaţi aici. Nu-i aşa că acum vreţi deja să mergeţi către aeroport?
Pentru multe alte informaţii belgienii au fost destul de drăguţi şi au făcut un site destul de util. Merită să aruncaţi un ochi aici cu prima ocazie. Visit Belgium! Este o experienţă de neuitat!

Saturday, January 24, 2009

Amintiri din copilarie cu Simplu

Văzând recent pe youtube filmul celor de la Simplu (nu pot spune de ce, cred că până la urmă curiozitatea m-a împins) mi-am adus aminte de copilărie.. mai exact de clasa a 5-a de generală, când vechea formulă a fomaţiei era un adevărat hit şi toţi puştanii încercau să-i imite. Melodia cu care au reuşit să spargă gheaţa a fost "Provocarea". Îmi aduc aminte şi acum ce isterie era la standul de casete din târg. Pe vremea aceea, prin 99 - 2000 casetele erau la mare căutare şi cum locuiam într-un miculuţ oraş de munte, nu prea se găseau toate noutăţile decât sâmbăta în târgul de la capătul oraşului (pentru cei care cunosc Vulcanul... sus, mai încolo de Dincă).

Nu îmi mai aduc aminte exact cum a început... dar ştiu că am învăţat câteva scheme de breakdance la ambiţie! Un tip mi-a spus că fiind fată nu voi putea dansa.. aşa că am făcut tot posibilul să demonstrez contrariul. Şi a fost multă muncă, multe ore de practică (chiar şi în pauză pe holurile şcolii) care s-au soldat cu multe julituri şi vânătăi, ba uneori şi cu luxaţii! Dar nu conta, făceam ceva ce îmi plăcea.. şi mă simţeam bine să demonstrez că pot face asta! Am făcut asta timp de vreo 6-7 luni.. au fost luni superbe. Am încă amintiri frumoase despre cum alergam cu casetofonul împreună cu câţiva băieţi prin parcuri sau prin zone liniştite şi ne puneam pe exersat cel puţin o oră pe zi după ce terminam orele la şcoală.

Bineînţeles.. că mentorii noştrii din aceea vreme erau cei la Simplu (mie îmi plăcea de Bebico.. mi se părea cel mai interesant şi mă captivau mai mult schemele lui pe care încercam să le imit, nu cu foarte mare succes însă) şi Animal X, care în aceea vreme aveau melodii excelente pentru breakdance. Acum ambele formaţii au evoluat diferit faţă de începuturi. Dar să revin.. serile ne uitam pe Atomic, încercam să analizăm cât mai bine schemele pentru ca a doua zi să încercăm să le aplicăm. Am avut şi un spectacol... pe 1 decembrie. Pe vremea aceea, generala mea făcea multe serbări de mare anvergură.

Aşa că pe acel 1 decembrie, jumate de şcoală evolua pe scenă iar celaltă ne susţinea din public. Am fost 2 formaţii în aceea seară pe scenă, nu am fost cei mai buni, dar noi ne-am distrat de parcă am fi fost pe cea mai mare scenă din lume. Am dansat pe melodia "Hey, ho", dar până să ne stabilim asupra ei.. au fost şi multe alte propuneri, mai precis din melodiile celor de la Animal X. Eu am adorat pur şi simplu clipul melodiei "N-am crezut". Cred că a fost pentru prima dată când nu avusesem trac de scenă sau de mulţime. Eram noi.. şi muzica ce ne făcea să ne rupem oasele cu stil! Aia a fost singura reprezentaţie de acest gen, pentru că apoi am schimbat şcoala şi oraşul şi mi-am lăsat în urmă şi pasiunea pentru breakdance.

Deşi.. de fiecare dată când mai dau întâmplător cu urechea de una din vechile lor melodii, îmi aduc aminte de tot. Îmi aduc aminte ce bine era să fiu un copil ce avea timp, mult timp şi multă nebunie pe care o puneam în practică.

Thursday, January 22, 2009

Sabla Bulgaria Cadrilater

Shabla este un oraş-staţiune la Marea Neagră, în nord-estul Bulgariei, situat în vecinătatea lacului sărat cu acelaşi nume şi al Capului Shabla, punctul cel mai estic al Bulgariei. Are plajele superbe, cu un nisip de culoare albă, care a făcut celebră zona în perioada comunistă, fiind o destinaţie favorită a celor din Blocul de Est. Plaja este situată la 5 km de oraş, şoseaua fiind construită cu fonduri UE.
Lângă plaja principală este o imensă parcare şi multe bungalouri vechi lângă un restaurant care serveşte turiştii din zilele de azi în lunile de vară. Odinioară, acest restaurant pare să işi fi trăit zilele de glorie, pentru că faţada este impunătoare, înăuntru sunt lambriuri de lemn, mare parte din ele deteriorate acum, dar ceva arată că odată aici se desfăşurau mese festive, chermeze şi petreceri…. Acum e aproape în părăsire, cu ierburile crescând din mijlocul aleilor, cu zonele verzi neîngrijite, părând a fi apus zilele frumoase de odinioară.
Un camping nou în construcţie, arată ca încă se mai pot folosi resursele turistice neexploatate, dar acesta încă nu e deschis, aşa că rămâne doar vechiul camping cu casele tip bungalou- comunist să primească eventualii turişti rătăciţi.
Plajele din zona Shabla au 35 km lungime, din care 25 km sunt cu nisip. Aici sunt şi dune de nisip, fenomen unic pe coasta Bulgariei. Totul în jur este extrem de “verde”, municipalitatea din Shabla fiind una din cele mai bine protejate ecologic din întreaga ţară, datorită rezervaţiei- plajă, dune de nisip, grinduri, toate în aceasta zona.

Din oraş, o altă şosea duce la farul Shabla, cel mai înalt, vechi şi estic far de pe coasta Bulgariei. Construit în stil modern pe ruinele datând din secolul 4 ale unei fortăreţe, în perioada războiului Crimeii, deschis în 1856, are o înălţime de 28 metri.
În această zonă se află 3 lacuri: Lacul Durankulak, în apropierea graniţei cu România, Lacul Shabla şi Shabla Tuzla (o zonă cu namol folosit în scopuri terapeutice). Cele două lacuri au fost declarate zone protejate. Apele lor sunt bogate nu numai în vegetaţie, specii rare de peşti, dar reprezintă locul preferat al multor specii de păsări, 90% din populaţia mondială de berze cu gât roşu (branta ruficollis) hibernează în lacul Shabla. Drumul internaţional E87 traversează oraşul Shabla, înspre Varna şi Dobrici. Înspre sud, următorul sat este Tyulenovo, acesta fiind şi începutul coastei stâncoase şi a stâncilor sălbatice de la Kamen Briag.

Tuesday, January 20, 2009

Kamen Bryag Shabla Yaylata Bulgaria Cadrilater

Este zona cuprinsa intre Shabla si Kavarna, denumita Yaylata. La 2 km sud de Kamen Briag se gaseste Rezervatia Arheologica Nationala Yayla.
Aici malul este stancos, terasat, abrupt si ianlt. Este declarata zona arheologica, rezervatie datorita salbaticiei sale, a unui mormant tracic si a descoperirii mai multor pesteri sapate in malul stancos datand din perioada preistorica.
Rezervatia este impartita in doua parti. Prima este numita Mica Yayla, situata in apropierea marii, unde pesterile au fost sapate si adaptate pentru viata de zi-cu-zi. Aici s-au dezvoltat primele asezari primitive.
Au fost gasite 101 pesteri in zona, singuratice sau grupate intre ele. Acestea au fost folosite ca si locuinte, multe insa au fost folosite ca si morminte, datand din secolul 5 BC.
Cea de a doua parte a rezervatiei, Marea Yayla este faimoasa pentru mormantul tracic cu doua camere, datand din sec 2 BC. Una din pesteri este foarte adanca si are o deschidere circulara, probabil folosita asemeni cosurilor de astazi pentru evacuarea fumului. Mai sunt alte doua morminte alaturi, sapate in stanca masiva. O carare conduce spre un zid fortificat de piatra si o presa de vin.
Aceste pamanturi au fost locuite de traci, greci, romani apoi, slavi si proto-bulgari. Locul este faimos insa si pentru flora si fauna sa. Stancile vibreaza de ecourile numeroaselor specii de pasari (178 specii, dupa cum spun pliantele de promovare a rezervatiei) care le populeaza acum. Mici reptile se ascund in cavitatile formate de stanci, fiind adapost perfect pentru soarele arzator din perioada de vara.
Sunt putin turistii care se incumeta sa vada rezervatia, asta si pentru ca indicatoarele sunt plasate, ca de altfel in mai toata Bulgaria in mijlocul intersectiilor, astfel incat, ca sa ajungi unde trebuie e necesara o intoarcere de 180 grade! Merita insa efortul, pentru ca peisajul este spectaculor, iar marea, care jos, scalda tarmul este de o frumusete salbatica!

Şi ca să vă fie mai uşoară depistarea locaţiei, ar fi indicat să aruncaţi o privire pe wikimapia, pentru a avea o idee generală asupra amplasării locaţiei puţin mai încolo de localitatea Rusalka.
Este un loc incredibil de vizitat... pentru mine a fost cu atât mai spectaculos cu cât am prins începutul apusului acolo... soarele coborând printre buruieni.

Saturday, January 17, 2009

Bulgarii au cel putin o melodie buna la Eurovision


Unul din cei mai de succes cântăreţi de la ei. Se numeste Grafa (care înseamnă Contele) şi este un fel de Justin Timberlake al bulgarilor, pentru că îl poţi vedea mai peste tot cântând ba singur ba în duet. Şi.. trebuie totuşi să apreciem faptul că melodia sună extrem de dansabil, fără a înţelege versurile. Şi clipul are şi o idee faină faţă de multe din "candidatele noastre" la Eurovision. Până şi bulgarii ajung să sune mai bine decât noi. Piesa celor de la zero.. în frunte cu Moga dezamăgeste, pentru că au ales să copieze pe faţă începutul melodiei Chasing Cars de la Snow Patrol. Măcar de căutau şi ei o melodie mai puţin arhicunoscută. Momentan nici bulgarii nu si-au ales reprezentantul, dar eu sper să câştige Grafa, măcar el are ceva şanse la un loc fruntaş, pe când noi nu ştiu când vom repeta performanţa celor de la Sistem care au dovedit ce înseamnă show şi piesa de Eurovision. La noi, important este ca acele fosile să nu mai jurizeze! Atunci, dar abia atunci! vom avea piese bune cu şanse de reuşită. Până atunci... ne va lua somnul ascultând romanţe.

The human eye

Ochiul uman.. uneori deformează realitatea... aşa cum şi apa face clădirea şi tot peisajul prezent în poză să arate diferit. Ochiul este ca un aparat foto, care de multe ori... este un instrument greşit de măsurare. Pentru cei care doresc să afle cum funcţionează ochiul uman.. intraţi aici. Sunt curioasă.. cât lăsăm deoparte din ceea ce vedem. De exemplu.. luăm un loc public şi destul de aglomerat... din care noi mereu vom vedea doar o parte. Chiar concentrându-ne pe o singură regiune, vom rata multe elemente pe care ochiul le va considera irelevante.

Ninsoare in Bucuresti 16 ianuarie 2009


e destul de întunecat, datorită faptului că zona mea, acele câteva blocuri nu beneficiază decât de vreo 2-3 stâlpi de iluminat. Pentru ochiul uman, este ok, dar pentru o filmare.. lumina este destul de slabă. Din fericire, fulgii se văd, mai ales datorită farurilor puternice ale maşinilor ce treceau atunci prin zonă. Şi.. uite că a trecut şi a 2-a seara de ninsoare în capitală, fără ca zăpada să se depună din păcate. Poate numărul 3 este cu noroc!

Friday, January 16, 2009

Vietati mici

Pentru că iarna tot se lasă aşteptată.. măcar primavara să vină ca să pot alerga prin puţinele locuri verzi şi faine ale capitalei, pe unde pot găsi din plin aceste creaturi miculiţe. E uimitor ce frumos poate să arate.. un grup de al lor, mai ales pe un fundal verde crud.