Sunday, May 31, 2009

Tutrakan Turtucaia Bulgaria Dunare

Vedere asupra Tutrakanului de pe malul românesc
Turtucaia (limba bulgară: Tutrakan, limba turcă: Turtukai) este un oraş port pe Dunăre din Bulgaria, regiunea Silistra.
Undeva în Turtucaia, în fundal fiind vizibil malul românesc.
Din pacate între Olteniţa şi Tutrakan (Turtucaia) există un ferryboat doar în weekend care pleacă din Olteniţa dimineaţa la 8 jumătate şi revine seara la 5. Nefiind rută turistică nu mai face şi alte ture.
Scări tipice pentru Tutrakan. Le puteţi găsi prin tot oraşul, acesta fiind pe un deal, era metoda cea mai simplă de ajuns mai repede în cazul mersului pe jos.
Undeva pe lângă Dunăre, chiar pe lângă promenada am găsit acest Vapor.
vedere înspre promenada de la Dunăre
Malul bulgăresc al Dunării
O pancarda despre Olteniţa ce era situată la intrarea în parcul din Tutrakan. Bulgarii promovează Olteniţa, asta în condiţiile în care românii nu pun nici indicator către portul din Olteniţa pe care trebuie să îl nimereşti singur.
Pescari pe malul bulgăresc şi în depărtare România.
o clădire destul de recent renovată undeva pe lângă Dunăre
Muzeul de istorie din Tutrakan (Turtucaia)
Intrarea oficială în muzeul de istorie
o veche relicvă găsită în curtea muzeului de istorie
monument dedicat luptei de la Turtucaia din timpul primului Razboi Mondial
Bătălia de la Turtucaia a fost o bătălie din cursul primului război mondial între trupe române şi trupe bulgare şi germane. S-a desfăşurat între 1 şi 6 septembrie 1916 şi s-a încheiat cu înfrângerea trupelor române, care apărau capul de pod Turtucaia.
În antichitate se numea Transmarisia. A aparţinut Ţării Româneşti în timpul lui Mircea cel Bătrân, până în 1418, când a fost cucerită de turci. A revenit României în anul 1913 în urma celui de al doilea război balcanic.
o pictură a bătăliei de la Turtucaia
În perioada 1916-1918 a fost ocupat de armata bulgară şi germană. Aici a avut loc în timpul primului război mondial bătălia de la Turtucaia, soldată cu o grea înfrângere pentru trupele române. În anul 1940 a fost cedat Bulgariei, odata cu tot Cadrilaterul.
o casă mai veche şi rustică pe undeva pe lângă Dunăre
Biserica Sfântul Nicolae, construită din fondurile cetăţenilor din Tutrakan în anul 1865 situată pe strada Pirin la intrarea în cartierul pescăresc (Ribarska Mahala).
un fost restaurant construit în vechiul stil bulgăresc, actualmente monument
o casă veche undeva prin sărăcuţul cartier pescăresc
Undeva la capătul cartierului pescăresc poţi savura ceva rece la restaurantul LODKATA (barca) situat foarte aproape de ţărmul Dunării.

Friday, May 29, 2009

Lev Tolstoi - Cuponul fals

Acum câteva zile tata mi-a luat cărţulia asta. Neştiind nuvela a zis că merită să încerce. Aşa că aseară, având un chef nebun de citit şi cartea fiind mică, am reuşit să o dau gata. Este o nuvelă de 100 de pagini. Totul porneşte de la un singur cupon falsificat de 2 puştani şi povestea continuă arătând efectul pe care îl are acesta în lume. Cuponul este ca aceea piatră care aruncată în lac, propagă undele cât mai departe. La fel şi cuponul, reuşeşte să schimbe în bine sau în rău vieţile multor oameni. Începând de la negustorul păcălit ce se pricopseşte prima dată cu acel cupon, apoi vânzătorul de lemne care acceptă cuponul şi care încercând să-şi plătească nota la bar este dus la poliţie de către patronul barului. Şi acest cerc se tot continuă. Totul se leagă, fiecare personaj afectat începe să acţioneze diferit, începe să se schimbe, să fie dezamăgit. Aş îndrăzni chiar să zic că acestă carte a fost o idee foarte bună pentru cei care au facut seria de filme "Final Destination". Conceptul este tot acela.. că atunci când intervii şi încerci să schimbi soarta, nu faci decât să o schimbi în versiunea ei şi mai rea. Este o idee interesantă şi faină.. mai ales că totul rămâne în cerc.. tot la cel de la început va ajunge acel "ripple effect" cauzat de cupon.

Thursday, May 28, 2009

Cabana Diham Bucegi Busteni Valea Prahovei

Undeva la pornirea pe traseu, mă refer la adevăratul traseu, cel ce începe oarecum în laterala Cabanei Gura Diham, am găsit plăcuţa asta pe un pom.
Imagine surprinsă în lungul drum prăfuit de pe Valea Cerbului, mergând către Gura Diham.
Valea Cerbului într-un moment mai favorabil, adică cu mai puţini oameni tâmpiţi pe metrul pătrat de iarbă încă verde.
Pe undeva după primele minute de urcare am tot găsit floricele astea, care parcă ne întâmpinau.

o zi faină de mai.. cu ceva soare care sa ne lumineze altfel pădurea
celebra "Panta a prostului" şi veşnica zicală "hai că mai e puţin.."
joc de umbra şi lumini în natură
deja dădea şi verdeaţa şi peisajul era din ce în ce mai superb
un mic pârâiaş unde ne-am mai potolit setea cu apa rece şi bună
apa ce ajuta plăntuţele astea faine să fie o pădure mai colorată, mai ales în galben şi verde
un drum mai uşurel tot la urcare
deja ne apropiam de un mic platou şi urcuşul nu mai era atât de solicitant
Platou unde traseul se împarţea.. unde opţiunile erau mai multe şi desigur peisajul mai frumos!
tot aici am avut ocazia să mai vedem şi o "limbă" de zăpadă ce nu se dădea topită de soare
şi în timp ce noi înaintam.. peisajul devenea din ce în ce mai frumos şi mai verde
ca apoi.. ajungând la destinaţie să ne lase chiar fără cuvinte
Am avut baftă şi de soare cât timp am stat acolo tolăniţi la soare, pregătindu-ne sufleteşte pentru drumul de întoarcere. Deşi am tot fost pe aici.. nu pot să nu zic de fiecare dată "ce frumoşi sunt Bucegii"!
peisajul opus muntelui, sau ceea ce vedeam noi în partea stângă
Şi aici.. de la Diham ne pregăteam să străbatem din nou pădurea de data asta cu mai multă viteză dorind să evităm mica furtună ce se anunţa.

Saturday, May 23, 2009

Busteni Valea Prahovei Bucegi

O vedere superbă asupra munţilor din camera unde am stat în Buşteni. E ceva special să te trezeşti în fiecare dimineaţă cu această panoramă în faţă.
Am stat în Buşteni la Vila Geacomi pe Str. Costilei. La prima vedere o casă simplă şi cu 2 mici apartamente în spate. Unul avea chiar şi o bucătărie cu toate dotările. Este o locaţie de cazare care mi-a plăcut şi une m-am simţit bine. Totul era curat.. si aveam oale şi tâmpenii în bucătărie pentru a ne prepara orice. Plus că nenea de acolo a fost şi tare săritor şi drăguţ cu noi. Aşa că dacă plecaţi în grup de 4, este o vilă bună unde vă puteţi caza. La cerere pot oferi poze din interior.

Câteva imagini acum de după hotelul Silva şi telescaun.. pentru cei care vor să se bucure de putină natură fara a face un traseu.
mereu m-au fascinat acei stalpi.. cu Muntii Bucegi tronând victorios în spate.. şi de data asta şi cu câţiva norişori ce ne cam ameninţau.
o micuţă cascadă chiar pe lângă locul unde începeau traseele către cascada Urlatoarea şi cel pe Jepii Mici care urca sus la Caraiman.
natura.. verde şi tare frumoasă care în fiecare primavară-inceput de vară
pe lângă acest râu, era pe sus pe acolo traseul ce urca sus la cabana Caraiman