Dia's Blog - Dianora.ro

Chiar la începutul lunii iunie am pornit spre Sviștov , despre care am mai povestit și în trecut. Este orășelul de peste Dunăre de Zimnicea. Era un ultim weekend mai liber înainte de licența mea și vremea se anunțase minunată. Și chiar a fost, mai ales că încă de dimineață soarele a ținut cu noi (uneori prea mult). Iar pe drum am avut parte de multe câmpuri înverzite frumos și cu pâcle roșiatice de colo-colo. Macul asta are un farmec aparte, mai ales când mergi pe un drum nu foarte circulat și cunoscut. Era frumos că ne-am și permis să oprim de mai multe ori pentru poze fără griji că am încurca traficul. Am mers din București până la Ruse, și de acolo am ținut direcția spre Byala până la intersecția cu Obretenik, când faceți dreapta și urmați drumul spre Tsenovo - Novgrad - Vardim și în cele din urmă trecând pe lângă situl arheologic de la Novae , ajungeți în centrul orașului. Peisajul era de vis după cum se vede. Doar pe alocuri drumul este mai dificil, dar încetinind puțin se trece u...

Făcând de câteva ori pe an drumul București - Valea Jiului, am strâns și eu câteva poze cu peisaje frumoase din România. În special pe a doua jumătate a tronsonului de drum, mai precis de la Râmnicu Vâlcea până la Petroșani și înapoi. Undeva între Târgul Jiu și Horezu. Mai precis, undeva între satele Scoarța și Câmpul Mare. Tot pe acolo. De reținut este că pozele sunt făcute în decurs de vreo 2 ani și neavând un gps sau ceva, nu mai țin minte cu exactitate fiecare locație, deci pot apărea greșeli în povestea mea. Ador drumul ăsta și primăvara și toamna. Ba e totul de un verde crud, ba am parte de un covor pastelat de culori. Toamna e tare fain, mai ales în jurul lui 1 noiembrie. După orașul Târgu Jiu, undeva după ieșirea din suburbiile orașului (cel puțin așa par, că am văzut că nu mai sunt chiar toate sate separate), pe câmpul ce duce către Defileul Jiului. Pe Defileul Jiului (un loc unde mereu mi se făcea rău în mașină copil fiind), undeva foarte aproape de Petroșani. Mai precis într...

La începutul lunii iulie în cel mai ploios weekend, am plecat din Buzău către Braşov. Am văzut şi eu cu ocazia asta pentru prima dată drumul Dn 10. Poza de mai sus este făcută la câţiva kilometri după ce ieşisem din Buzău. Ne uitam puţin speriaţi că în faţă ne aştepta o furtună de toată frumuseţea. Şi după încă câţiva kilometri şi câteva minute, ne-am întâlnit cu norii din depărtare. Asta s-a întâmplat pe la Verneşti. A turnat groaznic vreo 10 minute încât abia puteam să vedem. Dar încetişor.. am reuşit să ne mai îndepărtăm de primul val de nori. Deşi încă ne mai ploua.. nu mai era în cantităţi îndustriale şi măcar puteam din nou să vedem drumul. Şi apoi, am dat de o zonă superbă.. unde soarele strălucea şi unde cu chiu cu vai mai vedeai câteva bălţi micuţe de parcă nu pe acolo veniseră norii. Dar noi am fost fericiţi că am putut să ne bucurăm de peisaje. Care nu erau deloc urâte! Culmea era că cele mai faine panorame se vedeau fix din locurile unde era imposibil să opreşti (curbe, ser...