Dia's Blog - Dianora.ro

Încă de când ajunsesem la castel am decis să ne înscriem la tur. Zis și făcut! Ne-am dus să cumpărăm bilete (apropo se acordă discount de student dacă aveți orice fel de legitimație la voi) și așa am văzut că mai aveam aproape o oră până la următorul tur în engleză. Așa că ne-am învârtit prin curtea castelului și când ceasul a bătut ora 13, ne-am înființat fericiți la intrare așteptând să ne vină ghidul.  Aveam niște idei preconcepute despre cum vorbesc irlandezii, așa că îmi era puțin frică că poate ne plimbăm cu ghidul vreo oră prin castel și nu înțelegem nimic. Din fericire nu a fost cazul. În primele 2-3 minute până ne-am obișnuit cu el ce a fost mai greu, dar apoi am înțeles totul fără probleme. Din fericire mai toți ghizii de aici vorbesc o engleză frumoasă și clară. Și sunt glumeți nevoie mare! 5 minute de istorie... pac o glumă să ne atragă atenția, iar 5 minute de istorie, iar o glumiță inocentă. Cert este că nu am avut timp să ne plictisim în tot turul. Ghidul a putut s

Kalofer este un orășel în inima Bulgariei, chiar la poalele munților Balcani. Așezarea a luat ființă cândva prin secolul 16, urmând ca la 1640 să apară și mănăstirea din localitate. Desigur că există și o legendă despre formarea orașului, și anume că pe aici prin zonă bântuia o ceată de voinici, căpetenia lor fiind Kalifer. Și precum în poveștile cu Robin Hood acești haiduci veseli îi atacau pe cei răi și bogați, în cazul acest fiind vorba de turci.  Orice caravană turcească trecea prin zonă era imediat acostată de acești haiduci, lucru ce nu-l bucura defel pe sultan. Așa că acesta a permis rebelilor să-ți facă o așezare în această zonă cu promisiunea că vor lăsa în pace caravanele turcești. Kalifer acceptă acest târg și formează orașul Kalofer de astăzi. Se mai zvonește că în acele vremuri băieții mergeau până în Sopot de unde își furau câte o mireasă pe placul lor. Am pornit din Sofia către Kalofer într-o sâmbătă dimineața de iulie. Prin gară se adunau puștanii pentru a

Am mai rămas datoare cu câteva imagini din Kazanlâk. Ele sunt un fel de îndemn la explorare, pentru că uneori cadrele faine nu se află lângă obiectivele turistice. Mai aveam câteva de prin oraș care nu s-au încadrat în alte categorii, așa că m-am gândit că e păcat să nu vi le arăt, mai ales că așa să demonstrez ce frumos e acolo pe durata festivalului. De ce doar atunci? Pentru că atunci orașul este cu adevărat viu! Zic asta pentru că în luna august am ajuns din nou acolo și parcă nu era la fel. Tot frumos, doar că mai liniștit și cu o ofertă redusă de lucruri de făcut. Dar de pe 24 mai și până pe 20 și ceva iunie, aici este capitala vie a trandafirilor și a tracilor!  Imagine din centrul vechi, undeva pe lângă mormântul trac.  O metodă mai drăguță de a utiliza rămășițele unei căruțe.    Emblema orașului Kazanlâk.  Bisericuța orașului. Mi-a plăcut mult clădirea. Mai ales pentru că nu semăna cu bisericile tradiționale din aceea zonă a Bulgariei. M-a dus cu gân