Dia's Blog - Dianora.ro

Imediat după ce am terminat de vizitat Mănăstirea Dryanovo şi Peştera ne-am gândit că tot este devreme şi avem timp să facem o scurtă oprire şi în Tryavna înainte de a continua drumul spre Gabrovo. Deşi încă ningea cât de cât, am sperat că drumul va fi ok. Ne-am cam înşelat. Încă nu apucaseră să bage plugurile pe cei câţiva kilometri dintre cele 2 localităţi. Aşa că am fost nevoiţi să mergem foarte încet. Drumul e execelent vara, dar iarna, fără echipament corespunzător poate deveni puţin mai periculos. Ghinionul ne-a întâmpinat cu doar 2 kilometri înainte de Tryavna. Acolo o curbă mai strânsă, puţin mai multă gheaţă şi o altă maşină venind pe bucăţica ei şi s-a produs o mică ciocăneală. A noastră maşinuţa nu avea mai nimic, doar nenea bulgar era foarte supărat că îşi buşise iar tabla. Tocmai ce o scosese de 2 zile din service şi acum era nevoit să o ducă din nou. Deşi era doar 12 Decembrie, atmosfera era ca de Crăciun. Acel domn a chemat poliţia iar noi am stat cuminţi şi am aştepta

Aşa cum spuneam în articolul precedent , încă din vară căutasem această peşteră. Citisem despre ea în ghidul meu (folosesc doar Rough Guide) şi acolo spunea că este o peşteră frumoasă, pe care e bine să nu o ratezi. De data aceasta urmând atentă indicatoarele, copilul din mine şi-a adus aminte de weekendurile petrecute la munte în copilărie când mai vizitam uneori şi peşteri.. şi am pornit pe potecuţa înzăpezită. Am găsit şi aici din fericire o mică cascadă, că tot era o zi bună. Peisajul nu m-a dezamăgit nici de data asta! Şi ca de obicei am rămas plăcut impresionată de faptul că totul era aşa de curat şi îngrijit pe acolo. Peştera se află la doar 300 şi ceva de metri de mănăstire. Primii turişti au intrat în această peşteră în anul 1938. Bacho Kiro cum era numit Kiro Petrov Zanev, era doar un învăţător, un om de litere care s-a făcut cunoscut în cadrul Revoltei din Aprilie. Peştera are 3,600 de metri, dar nu toate galeriile sunt deschise turiştilor. Din ce am văzut, cele mai periculo

În data de 12 decembrie anul trecut, într-o zi mohorâtă de sâmbătă am decis să plecăm ca de obicei la o mică plimbare prin Bulgaria. Destinaţia iniţială era oraşul Gabrovo, dar pe parcurs ne-am răzgândit fiind forţaţi de împrejurări. În aceea dimineaţă deşi era o vreme mai ciudată prin Bucureşti, nu ai fi zis că va fi vreme rea. Te gândeai că în cel mai rau caz va fi doar o zi ploioasă. Dar imediat ce am trecut Dunărea am văzut că ne-am înşelat. Vecinii noştrii erau puţin "loviţi" de un front de ninsoare. Deşi nu aveam cauciucurile de iarnă la noi (fapt pe care urma săl regretăm peste câteva ore) şi desigur că nici lanţuri (chiar nu ne aşteptam să fie aşa frig, deoarece în Bucureşti fuseseră vreo 10 grade când plecasem din parcare) am continuat să înaintăm către Veliko Târnovo.. şi apoi am zis "Hai să vedem şi Mănăstirea Dryanovo!". Eu mai fusesem acolo şi pe timp de vară. Şi îmi plăcuse tare mult peisajul ce se ascundea în spatele Mănăstirii, plus că rămăsesem cu u