La începutul lunii iulie în cel mai ploios weekend, am plecat din Buzău către Braşov. Am văzut şi eu cu ocazia asta pentru prima dată drumul Dn 10. Poza de mai sus este făcută la câţiva kilometri după ce ieşisem din Buzău. Ne uitam puţin speriaţi că în faţă ne aştepta o furtună de toată frumuseţea.

Şi după încă câţiva kilometri şi câteva minute, ne-am întâlnit cu norii din depărtare. Asta s-a întâmplat pe la Verneşti. A turnat groaznic vreo 10 minute încât abia puteam să vedem.

Dar încetişor.. am reuşit să ne mai îndepărtăm de primul val de nori. Deşi încă ne mai ploua.. nu mai era în cantităţi îndustriale şi măcar puteam din nou să vedem drumul.

Şi apoi, am dat de o zonă superbă.. unde soarele strălucea şi unde cu chiu cu vai mai vedeai câteva bălţi micuţe de parcă nu pe acolo veniseră norii.

Dar noi am fost fericiţi că am putut să ne bucurăm de peisaje.

Care nu erau deloc urâte! Culmea era că cele mai faine panorame se vedeau fix din locurile unde era imposibil să opreşti (curbe, serpentine). Dar măcar am mers mai încet şi am furat cu noi nişte poze.

Drumul asta m-a făcut să-mi dau seama că totuşi nu prea ştiu multe despre judeţul Buzău şi că este mult mai frumos decât îmi aminteam eu. Sau cel puţin primăvara şi vara este de vis.

Iar drumul principal este destul de bun şi de îngrijit. Se poate circula în condiţii bune chiar şi pe ploaie. Din fericire nu am întâlnit multe gropi cu apă în şosea.

Peisaj ca în filme. Şi din nou.. într-o curbă! Pe aici cred că este bine să ajungi cu scuterul sau cu bicicleta ca să poţi casca gura în voie.

Şi partea bună este că deşi era vineri, drumul era destul de liber. Buzău - Nehoiu ce a fost mai aglomerat, că apoi mai întâlneam doar aşa din când în când câte un camion.

Acel ozn din poză este doar reflecţia geamului.

The open road..

Îmi place noua modalitate de a strânge fânul. Seamănă cu ce am văzut pe câmpurile din Europa centrală şi de Vest. Mai ales că "butoiaşele" alea sunt interesante pentru o mică şedinţă foto.

Şi ajungem în Nehoiu. Capăt de linie pentru cei care merg cu trenul. Din păcate ideea de Bucureşti - Buzău există încă din anii 30, dar nimeni se pare că nu s-a agitat să o facă realitate. Bine, acum ştiu că oricum nu este momentul.

Biserica din Nehoiu

Ajungem la barajul de Siriu. Pe care cică îl mai văzusem când eram mică, dar cum nu îmi aduceam aminte nimic, m-am bucurat să-l (re)văd!

Mai ales că de sus aveai o panoramă frumoasă şi zonei locuite, dar şi asupra munţilor ce se aflau fix în cealaltă parte a barajului.

Vedere înspre satele din zonă.

Începutul barajului

Lacul aflat între Masivul Siriu și masivul Podu Calului.

Mai privim odată zona de care ne îndepărtăm şi ne continuăm drumul.

Trecem puţin prin Covasna şi apoi trecând în judeţul Braşov, ne apropiem de Teliu unde văd că au fost "Zilele Melcului" (cred că e interesant de cercetat).

Şi deja suntem în zona Braşovului.

Încă puţin.. şi putem admira Masivul Postăvaru şi mai bine. Ultimii kilometri până la destinaţie. Braşov.. venim!