Nuntile din Galicnik Macedonia Balcani

În vestul Republicii Macedonia, chiar în mijlocul parcului național Mavrovo se află localitatea Galicnik, cunoscută în special pentru arhitectura ei. Din păcate astăzi nu mai este satul cu 700 de case de odinioară, dar în fiecare an timpul este dat înapoi în satul Galicnik, unde un ritual tradiţional de nuntă învie obiceiurile din trecut. În ziua de Sf. Petru, mii de oameni născuţi în Galicnik şi descendenţi ai familiilor locale vin să îşi amintească de un mod de viaţă preţuit cândva aici.

În perioada sa de glorie, în acest sat aveau loc cam 30 de nunţi în fiecare an de ziua Sfântului Petru. Şi totuşi în iulie, mai exact în primul sfârșit de săptămână de după prăznuirea Sfântului Petru, se aud din nou tobele și se scot din cufere costumele populare moștenite de la strămoși. Multe dintre ritualuri pe care le puteți vedea aici sunt comune popoarelor din Balcani, dar  aici este vorba de o nuntă colectivă, care se desfășoară în jurul dății de 12 iulie în fiecare an, fiind un amestec de ritualuri creştine şi păgâne, împletite frumos într-un adevărat festival acum. 

Tradiția spune că de Sfântul Petru se culeg primele mere. În dicționarul de mitologie macedoneană a lui Tanas Vrazninovski este evidențiat că mărul ocupă un loc special în timpul ritualului nunții, nu numai în regiunea Galicnicului, dar în intreaga Macedonie. Mirii iși oferă reciproc mere, acesta fiind un simbol al iubirii. Este și un simbol al fertilității, de aceea atât mireasa cât și mirele mănâncă mere în timpul nunții pentru a avea copii.

În mod tradiţional ritualul de nuntă începe sâmbătă la apus. Mirele decorează un steag cu flori, pe care îl atârnă în partea dreaptă a casei familiei sale şi se trage cu pușca. De aici pleacă spre sat, unde sunt întâmpinați de către mire și cavalerii de onoare, care de obicei sunt frații acestuia. Ei oferă rachiu muzicanților și celor din curte, în timp ce mama mirelui, care are un pocal în mână oferă rudelor  pâine de casă, apoi începând aşa-numitul dans al soacrei (Svekrvino oro). Faptul că mama mirelui conduce hora este o dovadă că femeia este considerată a fi purtatoarea tradițiilor familiei, care duce o viață extrem de grea, trebuind să țină și locul soților plecați. Prin acest dans ea predă responsabilitatea mai departe tinerei mirese. 

Apoi se joacă cel mai lung și dificil dans din Macedonia, care este denumit chiar "teșkoto oro" (hora grea) și care se dansează în vârfurile degetelor, dând impresia că în orice moment se vor distanța de pământ, fiind un ritual în care spiritul pare că se separa de corp. 

Cavalerul de onoare şi rudele mirelui merg apoi cu torţe aprinse la casa miresei să o pețească. Lor li se alatură cei care vor participa la nuntă a doua zi. Torţele simbolizează alungarea demonilor care ar putea urmări tânăra pereche. Acestea luminează calea către trei fântâni, unde viitoarea mireasă înfăptuiește un ritual simbolic numit odenje na voda, unde însoțită de toată familia mirelui  umple ulcioara și bea apă pentru ultima dată ca femeie necăsătorită. Rudele și prietenii mirelui o conduc pe mireasă în casa părintească apoi, unde este așteptată de prietenii care dansează hora în fața ferestrei ei, după care mutându-se la casa mirelui unde continuă dansul și voia bună.

Duminică dimineața, încă din zori are loc ceea ce se numește kanenje na mrtvite - mirele împreună cu rudele cele mai apropiate merge la cimitir pentru a aduce un omagiu celor morți și pentru a le cere permisiunea să se însoare. La cimitir este însoțit de orchestră care de data aceasta cântă ceva mai trist. Apoi mirele pornește spre casa nasului pentru a-l invita la nuntă. Urmează apoi obiceiul bricenje na zetot, când mirele este bărbierit ți tuns, ilustrând transformarea sa din băiat în bărbat. În părul său proaspat tuns se pune o monedă, reprezentând bogăţie şi urmaşi. În acest răstimp nuntașii cântă : ia-ți rămas bun de la mama și de la tata și îndreaptă-te spre mireasa ta. 

Mirele împreună cu nașul și fratele său, înaintează călare spre casa miresei fiind urmați de nuntași. Îmbrăcată în costumul popular tradiţional din Galicnick, cu aur şi argint( unul dintre cele mai frumoase şi bogate costume din MK) mireasa întâmpină mirele pe balconul casei sale. "Prin acest inel te privesc, primeşte-mă în inima ta," spune ea, privind prin inel. Părinții ei oferă cufărul cu zestre mirelui.

Mireasa se îndreaptă pe cal către casa viitorului soţ, unde este întâmpinată de soacra ei cu pâine de casă. Apoi trebuie să o înconjoare pe soacra ei de trei ori, atingând pâinea, ca semn că va fi supusă. Cu toții pornesc spre biserică, după ceremonia religioasă, mireasa este dusă din nou la fântână să umple ulciorul, de data aceasta în calitate de femeie mărită. Apoi se întorc la casa mirelui, unde îi aşteaptă un ospăţ. În capătul mesei, tradițional stă nașul care rostește o urare pentru tinerii căsătoriți. Prin dansuri populare, printre care și "dansul miresei" (Nevestinsko oro), perechea sărbătoreşte începutul vieţii de cuplu căsătorit. 

Fetele așteptându-și rândul

pregătirea miresei

costum trandițional de nuntă în Galicnik

ducerea miresei la biserică

dansând în mijlocul satului

cavalerii ce vin după mireasă

pețirea miresei sâmbătă seara

uitați ce panoramă incredibilă!

bărbieritul mirelui

Sursă poze - Deviantart și REUTERS/AP/FoNet/AFP