Manastirea Basarabovo - Bulgaria - Ruse

Mănăstirea Sfântul Dimitrie Basarabov este o mănăstire ortodoxa ctitorită în peştera în care s-a născut Sfântul Dimitrie cel Nou. Peştera şi mănăstirea se află în localitatea bulgara Basarabovo, la o distanţă de aproximativ 80 de kilometri de Bucureşti. Trecând Dunarea prin vama de la Giurgiu, pe Podul Prieteniei, ajungem in Ruse, iar de aici mai sunt doar câţiva kilometri până la Mănăstire.
Satul Basarabovo se află la 3-4 kilometri de Dunăre, în linie dreaptă, însă vatra vechiului sat Basarabov era iniţial mai aproape de Dunare. Noua aşezare s-a mutat puţin mai spre Ivanovo.
Aşezat în pitoreasca vale a Râului Lom, satul Basarabov şi râul Lom îşi întâmpină pelerinii cu peştera în care s-a născut Sfântul Dimitrie cel Nou. Peştera este cunoscută şi sub denumirea de Mănăstirea Basarabov. Aceasta este singura mănăstire săpată în stâncă încă locuită din întreaga Bulgarie.

Mănăstirea Basarabov a fost ridicată de familia Basarabilor chiar înainte de întemeierea Ţării Româneşti. Satul, mosia şi mănăstirea au aparţinut lui Ioan Basarab I, primul domn al Ţării Româneşti. Cât de mult unea Dunărea cele doua maluri ale sale, se poate vedea chiar şi din hârţile mai târzii ale nordului Peninsulei Balcanice; judeţul Teleorman există odinioară atât la nord cât şi la sud de Dunăre.
Biserica actuală din Peştera Sfântului Dimitrie a fost construită în anul 1865, cu mai multe ajutoare primite din Romania. Mănăstirea actuală constă într-o bisericuţă, zidită în Peştera Sfântului Cuvios Dimitrie, şi câteva chilii săpate în stânca din apropiere.
Mănăstirea arde în anii 1877-1878, în timpul războiului ruso-româno-turc. Tot acum sunt furate peste 60 de icoane valoroase din biserică. Probabil că aşa s-a întâmplat şi în anii 1769-1774, în timpul războiului ruso-turc, când satul Basarabovo este complet distrus, iar moaştele nu puteau să mai rămână în biserica pustiită de acolo.
Cele mai vechi mărturii istorice în legatură cu Mănăstirea şi Pestera din Basarabov aparţin secolului al XV-lea, putând fi găsite în unele dintre registrele de taxe ale Imperiului Otoman. O ampla descriere a proprietăţilor deţinute în acea vreme de către liderul valah Ivanko Basarab, socrul ţarului Ivan Alexander - descriere numită "timar" - se găseşte într-unul dintre aceste registre; această "timar" este cea mai veche mărturie scrisă în care găsim menţionat numele localitaţii Basarbov - "Mănăstirea Basarab".
Reînnoitorul Mănăstirii Basarabov a fost ieromonahul Hrisant, care s-a aşezat în aceste locuri în 1937 şi a trăit până în anul 1961. După retragerea apelor, părintele Hrisant a început să strângă donaţii pentru refacerea celor stricate. Astfel, în mai puţin de o luna, el a strâns suficiente fonduri pentru a ridica două chilii în apropierea bisericii din peştera. Acestea au fost terminate în data de 30 august 1940.
În prezent, Mănăstirea din peştera Basarabov funcţionează şi se află în bună stare de păstrare. În mănăstire, slujbele se ţin în special sâmbăta şi duminica. Pelerinii ce vin să se închine şi să calce pe sfintele locuri de nevoinţă ale lui Dimitrie, intra într-o curte cu câţiva copaci plantaţi şi cu o cladire cu chilii. În curte se află şi o fântână, săpată chiar de către părintele Dimitrie, care are grijă de mănăstire.
Două camere şi o sală de mese săpată în stâncă, construite în anul 1956, se află aşezate la poalele muntelui de piatra. Din curte şi până la biserica amenajată în Peştera Sfântului Dimitrie Basarabov, pelerinul trebuie să urce o serie de 48 de trepte de piatră.
În capătul scării de piatră ne aşteaptă o bisericuţă şi un pangar. Bisericuţa, săpată în partea dreaptă a stâncii, încă păstrează iconostasul sculptat în lemn în anul 1941. O icoana de mari dimensiuni îl înfăţişează pe Sfântul Dimitrie cel Nou din Basarabi, stând în picioare, iar de jur-împrejur 10 scene din viaţa acestuia ne descriu minunile şi faptele sale deosebite. Icoana păstrează o inscripţie în limba română, scrisă cu litere chirilice, şi una în limba greacă.
În partea stângă a pesterii se află un pangar săpat în piatră şi pictat în exterior. De la bisericuţa din pesteră porneşte o altă serie de trepte săpate în piatră, acestea ducând la o a doua peşteră naturală, chilie şi loc de înmormântare al părintelui călugăr Hrisant. Mai târziu, această peşteră va păstra şi rămăşiţele altor călugări ai mănăstirii. Acum câţiva ani, osemintele călugărilor au fost luate şi puse în cimitirul mănăstirii.
Nici în ceea ce priveşte naţionalitatea sfântului lucrurile nu sunt foarte clare, deoarece multe sate aveau populaţie mixtă; or, în perioadele mai agitate, locuitorii lor se mutau pe celălalt mal al Dunării, în Ţara Românească. Acest lucru s-a întâmplat şi cu satul Basarabov, în secolul al XVIII-lea, când, în urma distrugerii lui, localnicii se mută în satul Slobozia de lângă Giurgiu, însă se reîntorc, în parte, spre sfârşitul secolului, formând actualul sat Basarabov.
În timpul războiului ruso-turcesc din anii 1768-1774, sfintele sale moaşte au fost transportate în oraşul Bucureşti de către generalul Petru Saltikov. Acestea au fost aşezate cu mare evlavie şi bucurie în Catedrala din Bucureşti "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", unde se află până în ziua de astăzi.
În anul 1895, învăţătorul Nicolae Nemtov viziteaza Mitropolia de la Bucureşti şi se închină la moaştele Sfântului Dimitrie, rugând pe mitropolit să-i deschidă racla. Făcând o descriere a veşmintelor şi a înfăţisării sfântului, învăţătorul consemnează că o mână este mai albă, iar cealaltă pare puţin înnegrită din cauza mulţimii închinătorilor care o sărută.

Comments

Emilia Carată said…
Impresionant cat de multa istorie ascund unele locuri... Daca stancile ar putea vorbi...
Oho.. ce bine ar fi, ne-ar usura modalitatea de a afla adevarul istoric despre muuulte :)
Anonymous said…
Mai, dar stiu ca tu te plimbi, nu gluma...

Lucru pentru care te invidiez, normal. :P
Prin Bulgaria am motiv sa merg des! Trebuie sa exersez limba, asa ca tata nu are ce comenta, el se bucura ca in curand va beneficia de un translator pe moca :D Eh.. acu vine sesiune.. si stau acasa. Probabil mai postez poze din trecut daca mai gasesc ceva fain ce merita impartasit.
foarte interesant ,10 pt articol
Anonymous said…
"Satul, mosia şi mănăstirea au aparţinut lui Ioan Basarab I, primul domn al Ţării Româneşti"

"liderul valah Ivanko Basarab, socrul ţarului Ivan Alexander"

Este vorba de una si aceeasi persoana cunoscuta in istoriografia noastra ca "Basarab I Intemeitorul". Fiica sa - numita se pare Teodora - a fost sotia tarului Ivan Alexander http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Alexandru_al_Bulgariei. Interesant este de unde au dedus istoricii bulgari ca ar fi purtat prenumele Ioan sau Ivanko - nicaieri altundeva nu e pomenit un prenume pentru Basarab.

Dia - iti impartasesc pasiunea pentru limba bulgara chiar daca pentru mine ramane doar la nivel de "violon d'Ingres". Iti doresc succes.
@ Manastiri Romania - Multumesc tare mult! Ma bucur sa pot fi de folos, mai ales ca se gasesc destul de greu informatii in romana despre Bulgaria.

@Anonymous - multumesc de informatie! Eu nu facusem legatura. Cat despre pasiune, ma bucur enorm de mult sa aflu ca mai sunt totusi oameni ca mine!
Anonymous said…
Felicitări!!!!
Aceleaşi date, dar ceva mai sumare le-am gasit şi pe site-ul bulgăresc bulgarianmonastery.com.
Din păcate nu ştim să ne facem cunoscuţi prin ceea ce am lăsat moştenire Europei.
Nu stim deloc sa profitam de ceea ce avem si sa facem ca turismul in RO sa aduca un profit substantial.
cezar said…
as putea sa zic ca sunt un pic favorizat,azi mersei din nou,aveam ceva cu traseele alea de catarat ,daca nu le sti,sunt pe malul celalalt al riului,apoi,daca te duci citiva km mai sus de manastire o sa descoperi niste lacuri cu stinca buna de antrenament ptr.alpinisti,peste de pescuit ptr.pescari,poti face plaja,un gratar,o berica...ma rog,dupa preferinte.ps.sunt favorizat ca sunt din giurgiu...
@Cezar - ce fain! Nu stiu de lacuri si de zona de care zici. Ai cumva cateva poze?
cezar said…
picasaweb.google.com/oldrocker1950 intra sa vezi aceste poze,daca nu-ti place muntele,uita-te doar la basarabovo...