Sunday, October 25, 2009

Castelul Devin Bratislava Slovacia

Devín (maghiară - Dévény, germană - Theben) a fost în trecut un oraş aflat la confluenţa Dunării şi Moravei, iar acum este un district al Bratislavei, capitala Slovaciei. Devin este un important sit arheologic, faimos pentru ruinele castelului Devin, considerat poarta vestică a Regatului Ungariei.


Castelul este deschis publicului din aprilie până în noiembrie, exceptând zilele de luni (toate muzeele din Bratislava sunt închise în această zi), de la ora 10.00 până la ora 17.00, iar sâmbăta de la 10 la 19 (iar în aprilie, octombrie şi noiembrie de la 10 la 17).

La castel poţi ajunge cu maşina personală (mergând pe direcţia Karlova Ves şi Devin), cu transportul public (autobuzul nr. 29 ce are staţia lângă Podul Nou – Novy most), cu bicicleta, barca sau pe picior. Barca pleacă de două ori pe zi dintr-un port special de lângă centrul oraşului (Fajnorovo nabrezie 2 - Fajnorovo Embankment). Din 25 aprilie până pe 21 mai şi din 29 august până pe 17 septembrie, barca pleacă din port la ora 11.00 şi la ora 16.00. Din 23 mai până pe 27 august, barca pleacă din port la ora 10.00 şi la ora 14.30.

Pentru excursionişti, castelul este accesibil cu un tur de două ore printr-un district alăturat lui Devin, prin rezerva naturală Devinska Kobyla. Cei trei km şi jumătate se termină în Sandberg (relicve din marea cainozoică) în Bratislava – Dubravka şi oferă o privelişte minunată asupra Bratislavei, Devinului, fluviului Dunărea şi Austriei.

Dacă ai o bicicletă, du-te direct la confluenţa Moraviei, unde vei trece printr-o rezervaţie de berze.

Castelul Devín (slovacă – hrad Devín sau Devínsky hrad, maghiară – dévényi vár, germană – Burg Theben) se află în districtul Devín, parte a Bratislavei.

Datorită poziţiei sale strategice, stânca (la o altitudine de 212 m) aflată la confluenţa Dunării cu Morava era un loc ideal pentru un fort.

Stăpânul lui putea controla rute importante ale comercianţilor pe Dunăre şi pe o parte a rutei Amber, ce lega Europa de Asia şi nordul Europei de Marea Mediterană.

Din acest motiv, aşezarea a fost înfiinţată din era neoliticului şi fortificată în cea a bronzului şi fierului. Mai târziu, atât celţii, cât şi romanii au construit fortăreţe puternice în acea regiune.

Printre ruinele cetăţilor romane a fost identificată prima biserică creştină la nord de Dunăre.

O mică potecă ce te duce către locul de unde poţi admira Dunărea de sus-

Un castel slav, din secolul al VIII-lea, a jucat un rol crucial în războaiele frecvente dintre Marele Cnezat al Moraviei şi franci. Nu există, însă, dovezi care să ateste Devín sau Pressburg ca fiind centrul Imperiului lui Samo, primul stat slav.

Una din superbele penorame de care te poţi bucura la Devin.

O vedere către micul orăşel ce se află lângă castel.

Numele antic al castelului (Dowina – ce provine din cuvântul slav “deva”) a fost prima oară menţionat în izvoarele scrise în 864, când Louis Germanul (sau Ludovic Germanul) l-a încercuit pe prinţul Ratislav în “castelul Dowina”. În timpul Marelui Cnezat al Moraviei, o biserică creştină a fost construită în acest complex.

Stilul ei distinct a fost, cel mai probabil, inspirat din bisericile similare din Macedonia bizantină, de unde Sfinţii Cyril şi Methodius au venit în Moravia.

Compoziţia chimică a frescelor arată că biserica a fost decorată de pictori italieni. Pe de altă parte, identificarea Dowinei sub numele de castelul Devin a fost o temă de dezbatere, din cauza argumentelor lingvistice, dar şi a lipsei de evidenţe arheologice convingătoare.

În secolul al XIII-lea, un castel din piatră a fost înălţat pentru a proteja frontiera de vest a Regatului Ungariei, al cărei existenţă a fost atestată în 1271, iar o referinţă la castelanus de Devin a apărut în 1326.

Între 1301 şi 1323, castelul (împreună cu ţinutul Pozsony) era în proprietatea Ducelui de Austria, care l-a dat lui Otto von Tellesbrunn. În 1323, ducele i-a dat înapoi ţinutul Pozsony regelui Charles I al Ungariei, iar castelul Devin a devenit proprietate a nobililor ţinutului.

În 1385, castelul a fost ocupat de margraful Jobst de Moravia, care l-a păstrat până în 1390, când regele Sigismund al Ungariei l-a răscumpărat.

Mai târziu, regele a ipotecat castelul Devin unui cavaler austriac, Lessel Hering, care a dat castelul lui Nicholas al II-lea Garay, un mare demnitar al regatului. În jurul anului 1444, regele Frederic al IV-lea al Germaniei a ocupat castelul, dar l-a dat mai departe lui Ladislau al II-lea Garay şase ani mai târziu.

Un palat a fost construit în secolul al XV-lea. Fortificaţiile au fost refăcute în timpul războaielor împotriva otomanilor. Castelul nu a fost cucerit niciodată, dar a încetat să fie o fortăreaţă de frontieră importantă, după ce Regatul Ungariei s-a alăturat monarhiei habsburgice.

Ultimii proprietari ai castelului Devin au fost conţii familiei Palffy. Doar în 1809, după Atacul asupra Pressburgului, castelul Devin a fost considerat un pericol şi a fost distrus de retragerea forţelor lui Napoleon I al Franţei

Din secolul al XIX-lea, Devin a devenit un important simbol naţional pentru slovaci, fapt pentru care a fost tipărit pe moneda de 50 de Halierov. (care acum nu mai există, între timp ei trecând la Euro)

Poetul maghiar Endre Ady a folosit castelul Devin ca un simbol al modernismului în poemul său“Sunt fiul lui Gog şi Magog”:

“Pe ruta istorică Verecke am venit,
În urechea mea încă se mai aud cântece maghiare,
Sunt liber să intru în Devin,
Cu melodii moderne pentru timpuri moderne?”

5 comments:

Paula Werner Severo said...

wonderfull! loved all the photos!

Lucas Gusmão Mendes said...

Great photos!... beautifull places!

ARIPI DE FLUTURE said...

superbe

DanielaL said...

yes, beautiful indeed. been there myself a few years ago :)

Dia Ungureanu said...

@ Paula and @ Lucas - Thank you very much! I am more than glad to find you on my blog. Sorry about the text, i usually write in Romanian because there are very few travel blogs in Romanian.

@ Aripi - Multam fain! :D E un loc superb.

@Daniela - Nice! I found this beautiful place quite late, but i will surely go back to Bratislava sometime soon.