Pozele călătoriei mele datează de la începutul lunii septembrie, când datorită unei întâmplări, am ajuns să văd pentru prima dată Bratislava. Pentru doritori, exită un tren direct Bucureşti - Bratislava zilnic, care stă doar ceva vreme prin Budapesta unde se adaugă vagoanele de Serbia şi Bulgaria. În poza de mai sus, este o parte din grădina din spatele Palatului Prezidenţial.

Acolo am petrecut 2 zile. Am fost cazată la Hostelul Possonium de lângă gară. Un loc care mi-a plăcut şi pe care îl recomand cu mare drag călătorilor mai singuratici. Preţurile sunt foarte bune şi "recepţionerul" este mai mult decât util!

Bratislava este capitala Republicii Slovacia şi, în acelaşi timp, este cel mai mare oraş din această ţară, având 429.000 de locuitori. Bratislava este în sud-vestul Slovaciei, pe cele două maluri ale fluviului Dunărea.

Palatul prezidenţial Grassalkovichov

Aflată la frontierele Austriei şi Ungariei, este singura capitală naţională care pune graniţele două ţări independente. În acelaşi timp, Bratislava şi Viena sunt cele mai apropiate capitale naţionale europene, doar 60 de km despărţindu-le.

Istoria acestui oraş, cunoscut de demult sub numele german, Pressburg, a fost puternic influenţată de oameni de diferite naţionalităţi, în principal de austrieci, cehi, germani, unguri, evrei şi slovaci.

Oraşul Bratislava a fost capitala Imperiului Ungar, sub dominaţia monarhiei habsburgice, începând cu anul 1536 până în 1783, şi a găzduit multe personalităţi istorice slovace, maghiare şi germane.

Prima aşezare permanentă despre care avem cunoştinţă din acea zonă a luat naştere cu 5.000 de ani î.Hr., în Neolitic.

Prima aşezare importantă a fost înfiinţată de tribul celtic Boii, care au ridicat un oraş fortificat (oppidum, n.r. Latină).

Celţii au pus, de asemenea, bazele unei fabrici de bani, care producea monede de argint, cunoscute sub numele de biateci, întrucât cuvântul “Biatecs” sau “Biatex” era tipărit pe aceste monede, care purtau, astfel, numele unui mare conducător din Slovacia.

Între secolele 1 şi 4 e.n., această zonă a căzut sub stăpânire romană şi a luat parte la formarea frontierei fortificate a Imperiului Roman, cunoscută drept Limes Romanus.

O dată cu venirea romanilor, locuitorii din această zonă s-au deprins şi cu alte activităţi precum creşterea viţei-de-vie şi comerţul cu vin, tradiţie ce a supravieţuit până în prezent.

Slavii au ajuns, în această zonă, între secolele 5 şi 6, în timpul migraţiilor. Ca un răspuns la atacurile avarilor, triburile locale ale slavilor s-au revoltat şi au pus bazele Imperiului lui Samo, primul stat politic slav.

Una din intrările în frumosul lor centru vechi.
...

Slavii au ajuns, în această zonă, între secolele 5 şi 6, în timpul migraţiilor. Ca un răspuns la atacurile avarilor, triburile locale ale slavilor s-au revoltat şi au pus bazele Imperiului lui Samo, primul stat politic slav.

În secolul al 9-lea, castelele din Bratislava şi Devin au fost centre importante ale statelor slave precum Principatul Nitra şi Marele Cnezat al Moraviei. Pe de altă parte, identificarea celor două castele drept fortăreţe construite în Moravia a fost temă de dezbatere adesea, bazată pe argumente lingvistice, din cauza lipsei probelor convingătoare arheologice.

O mică străduţă şi în spate se vede "Poarta lui Michael"

Primul izvor scris atestă oraşul începând cu anul 907, prin prisma unei lupte dintre armata bavareză şi unguri, ultimii ieşind câştigători din luptă.

Această luptă este legată şi de căderea Marelui Cnezat al Moraviei, provocată de atacurile ungurilor.În secolul al 10-lea, teritoriul Pressburgului (care va deveni cunoscut ulterior ca ţinutul Pojon – Pozsoni în maghiară) a devenit parte din Ungaria (numit Regatul Ungariei din anul 1000) şi a devenit un centru economic şi administrativ al graniţei regatului.

Un oraş care te vrăjeşte cu străduţele sale micuţe şi întortocheate, cu cafenelele elegante sau studenţeşti, prin berăriile ticsite de bere cehească (excepţională) care te invită să te răcoreşti după o zi toridă de plimbare prin oraş.

Unul din simbolurile oraşului, este acest tramvai, care apare în foarte multe ghiduri şi vederi despre Bratislava. Foarte îngrijit şi extrem de curat înăuntru. Biletele de tramvai la ei se cumpără în funcţie de cât timp ai nevoie. Sunt bilete de 15 min (50 euro cenţi), 30 de min (70 euro cenţi), o oră (1 euro). Având în vedere că cea mai mică amendă este de 40 de euro, mai bine cumpăraţi bilet!

Clădirea Radio din Bratislava
...

Poziţia strategică a favorizat dezbaterea multor bătălii şi atacuri, dar a adus şi prosperitate economică şi i-a conferit un status politic de rang înalt.

Noul pod (Novy Most)

Castelul Bratislava este principalul castel al Bratislavei. Clădirea masivă în formă rectangulară este ridicată pe un deal stâncos din Carpaţii Mici, aflându-se deasupra fluviului Dunărea în mijlocul Bratislavei. Din acest castel se pot vedea părţi din Bratislava, din Austria şi, pe vreme bună, din Ungaria. Multe legende au legătură cu istoria acestui castel. El include patru turnuri (unul pe fiecare colţ) şi o curte cu un puţ aflat la o adâncime de 80 de m. Cel mai mare turn este Turnul Coroanei în sud-est, datând din secolul al 13-lea, şi a adăpostit bijuteriile coroanei. Pereţii exteriori şi coridoarele interioare prezintă fragmente din elementele construcţiei gotice şi din timpul perioadei renascentiste. La est de intrarea mare este un coridor în formă de arcadă şi apoi treptele mari în stilul baroc, care duc la expoziţiile Muzeului Naţional Slovac. În sud se află 4 hale ale Trezoreriei (deschisă în 1988) unde se află o colecţie ale celor mai preţioase descoperiri arheologice şi alte obiecte găsite în Slovacia, printre care se află şi statuia preistorică numită Venus din Moravany. La al treilea etaj se află expoziţia Istoria Slovaciei. Primul etaj din partea de sud-est a clădirii găzduieşte camerele Parlamentului Slovac - Consiliul Naţional al Republicii Slovace - inclusiv mobilă din secolul al XVI-lea. Partea de nord a clădirii - fosta Capelă în stil baroc, găzduieşte sala de muzică, în care se ţin concerte. Curtea include intrarea în Sala Cavalerilor.