Thursday, October 29, 2009

Viena Wien Grinzing Austria

Cum se ajunge aici în acest mic, actualmente cartier al Vienei? Cu tramvaiul 38 de la Schottentor - Universitaet până la capăt (Grinzing). Tramvaiul vine destul de des şi îşi respectă întocmai programul afişat în staţie.
Grinzing a fost o mică municipalitate independentă până în anul 1892 când a fost incorporată în Döbling, al 19-lea district al Vienei. Zonă ce se găseşte în nord-vestul Vienei.
Poţi călca pe urmele unor mari personalităţi precum Franz Schubert sau Ludwig van Beethoven care erau clienţi fideli ai zonei. Veneau aici mai ales pentru a beneficia de o plimbare superbă prin natura care sa le ofere inspiratie. Tot aici este înmormântat compozitorul Gustav Mahler.
Terasele au un specific aparte. Muzica este live. Deşi nu sunt fană al acestui gen de muzică, pot afirma că suna bine. Mirosul de cârnaţi şi şnitel vienez pur şi simplu îţi inunda simţurile. Este o zonă ce pur şi simplu îţi oferă o stare de linişte şi comfort.
Explicaţia numelui de Grinzing sufixul "- ging" ce insemna"oamenii lui" si numele de Grinzo este dat de catre un proprietar local din acea perioada. Acest nume poate fi găsit până în secolul 11. Acestă familie a construit pe post de rezidenţă "Trummelhof" care are şi acum ceva rămăşiţe pe strada Cobenzlgasse la numărul 30. Ultimul Grunzinger a murit în secolul 14, fără a lăsa un moştenitor dar a lăsat în urmă un superb şi înfloritor orăşel.
Acolo am găsit câteva "taverne", dacă le pot numi aşa, ce arătau superb. Majoritatea erau construite într-un cadru mai intim, de obicei în curtile oamenilor. Fiindcă terasa ce o văzusem din autobuzul ce mă ducea la Leopoldsberg era plină ochi, am mai cercetat puţin alte străduţe adiacente, până când veselia ce răsuna pe stradă m-a impins intr-o curte. Acolo am fost lovită de o atmosferă familială.
O tanti drăgută, cam de vârsta a 3-a şi cu un adorabil accent nemţesc ne servea în timp ce probabil ceilalţi membrii ai familiei lucrau la bucătărie. Mi-a plăcut la nebunie faptul că drept perete între mese se aflau tufe de leandri. Un roze superb, producţie proprie a costat 4 euro de pahar. Deşi preţul e destul de ridicat, vinul a fost pe măsura lui. Avea o savoare superbă ce împreună cu atmosfera din zonă, te împingea la visare!
Era un adevărat rai pentru degustători acolo. Bufetul în fiecare restaurant, chiar şi în micile taverne din curte, era plin de bunătăţi ce se asortau cu sortimentul de vin pe care doreai să îl bei. Era mai enervant uneori că micile taverne nu beneficiau decât de un astfel de bufet, ce se dovedea inutil în cazul în care foamea bătea la uşă.
Am intrat la un moment dat în localul din pozele de mai jos, repectiv sus.. pentru a descoperi la intrare o adevărată expoziţie de tirbuşoane! Şi prin asta, mă refer că erau cel puţin încă doi pereţi identici cu cel din imagine.
Şi deşi la o primă vedere ai fi zis că este un cartier părăsit din cauza lipsei de oameni pe stradă, te convingeai de contrariu în momentul în care păşeai într-un local. O zonă superbă pentru o plimbare liniştită, departe de nebunia din centru şi de milioanele de turişti ce se îmbrâncesc în jurul catedralei.
Astfel erau dotate terasele pentru a păstra mai mult timp lumina de pe străzi şi magia nopţii vieneze petrecute în Grinzing.
Singura mare berărie a Vienei este Ottakringer, situată în al 16-lea district al Vienei. O bere foarte bună pe care tot aşa am descoperit-o pur accidental. Spre finalul plimbării prin Grinzing fiind răpusă de foame, am poposit la pizeria situată undeva între cele 2 sensuri ale străzii principale. Acolo am descoperit şi această bere şi am mâncar şi o superbă şi imensă pizza. Aşa că acel local îl recomand cu căldură, atât pentru mâncarea foarte bună cât şi pentru servirea impecabilă de care am beneficiat!
Pentru a vedea toate articolele despre Viena, click AICI.

8 comments:

Cristian said...

De sunt doar poze nocturne? E forte fain acolo

Dia Ungureanu said...

Pentru ca din pacate am ajuns acolo cand deja se insera. Am petrecut doar cateva vreo 2-3 ore pe acolo. Pozele pe lumina poate in alt an cand voi sta mai mult prin Viena. In mod sigur voi mai merge in Grinzing cu prima ocazie!

ARIPI DE FLUTURE said...

superb loc

cristache said...

superbe poze ;ajung si eu in Viena in 2 saptamani(abia astept)si o sa caut taverna din poza!!

Dianora Ungureanu-Maier said...

Ai ajuns acolo? Ce ai vizitat in Viena? :D

Mena said...

Da, e superb locul acesta, e o locatie ce nu trebuie ratata din Viena.Si, imi place foarte mult articolul, plin de informatii pretioase si fotografii frumoase

Dianora Ungureanu-Maier said...

@Mena - Iti multumesc mult. Doar incerc sa ajut, mai ales ca la data cand am fost eu in Viena, nu prea existau informatii despre Grinzing. Si probabil mai sunt multe informatii de gasit despre imprejurimile Vienei, dar cum germana mea nu e deloc avansata, pe moment nu am mai cautat.

Anonymous said...

Tot aici calci si pe urmele lui M. Eminescu. In acest cartier se afla beraria descrisa ca "scunda taverna mohorata". Iar daca iti exprimi cu voce tare nedumerirea asupra unui preparat culinar apetisant din vitrina, poti avea surpriza sa fii lamurit in romana cu un puternic accent ardelenesc ;-).