Gloriette Gradina palatului Schonbrunn Viena Wien

O glorietă (termenul provine din franceza secolului al XII-lea şi se traduce „o glorie mică”) este un mic pavilion de odihnă amenajat într-un parc.

Palatul Schönbrunn din Viena adăposteşte cea mai mare şi, probabil, cea mai vestită glorietă din lume. Construită în anul 1775 conform planurilor arhitectului imperial austriac Johann Ferdinand Hetzendorf von Hohenberg, glorieta de la palatul Schönbrunn a fost ultima piesă construită din grădină.

Glorieta este cunoscută drept un templu al oamenilor faimoşi, ea servind de-a lungul anilor şi ca sală de mese, de festivităţi şi a fost folosită de împăratul Franz Joseph I. Sala de mese de atunci adăposteşte o cafenea din zilele noastre, pe al cărei acoperiş există o platformă de unde poate fi văzută Viena. Sculpturile decorative ale glorietei au fost făcute de faimosul sculptor din Salzburg, Johann Baptist von Hagenauer.

În timpul celui de-al doilea război mondial, glorieta a fost distrusă, ea fiind renovată de două ori ulterior (în 1947 şi 1995).

Glorieta este recunoscută drept un monument dedicat războiului just, corect, care conduce în mod natural către o pace în prosperitate. O dată cu venirea la tron a Mariei Theresa a izbucnit şi Războiul de Succesiune austriacă (1740 – 1748), iar apoi Războiul de Şapte Ani (1756 – 1763), considerat de Winston Churchill drept primul război mondial veritabil

O faţă a glorietei poartă încă urmele următoarei inscripţii:

IOSEPHO II. AVGVSTO ET MARIA THERESIA AVGVSTA IMPERANTIB. ERECT. (“Înălţată sub domnia împăratului Joseph al II-lea şi împărăteasa Maria Theresa, 1775”).

Modul în care este scris anul prezintă latinizarea literei greceşti phi pentru 1000. În Roma Antică se folosea, adesea, litera grecească phi pentru numărul 1000, şi nu M (milia, în latină) conform obiceiurilor romane.

O parte esenţială a inscripţiei este adăugarea numelor AVGVSTO şi AVGVSTA, ce fac legătură cu primul împărat roman şi titlul de zeu AVGVSTVS, moştenit de succesorii săi şi, mai târziu, de habsburgi, care s-au văzut prin ochii lor ca nişte împăraţi ai Imperiului Roman Sfânt, căruia i s-a alăturat şi naţiunea germană ulterior.

Secţiunea centrală, finalizată în ultimul an de viaţă al Mariei Theresa, este încoronată de un vultur imperial impunător aşezat pe un glob. De o parte şi de alta a scărilor se află trofee masive sculptate, executate de Johann Baptist Hagenauer, şi înfăţişează armură romană antică, lei şi stindarde.

Majoritatea coloanelor, antamblamentelor (element de arhitectură aşezat deasupra zidurilor sau coloanelor unei construcţii, care susţine acoperişul) şi arcadelor provin din palatul renascentist din Neugebaude, ale căror lucrări de construcţie au fost demarate de către Maximilian al II-lea în 1586.

În timpul secolului al XIX-lea, sala interioară a glorietei a fost folosită adesea drept sală de mese. Ba mai mult, a fost construită şi o bucătărie prin preajmă, pentru ca mâncarea să fie proaspăt preparată. În jurul anului 1925, bucătăria a fost demolată, iar mai târziu, în 1945, partea vestică a glorietei a fost distrusă de o bombă.

Pentru a vedea toate articolele despre Viena, click AICI.