Manastirea Rila Bulgaria
Am ajuns la Mănăstire foarte repede până la urmă. Nu cred că am apucat să mergem mai mult de 2 kilometri când un om drăguţ, care lucra la mănăstire ne-a luat cu maşina.
Aşa că am parcurs cei 20 de kilometri vorbind despre diferenţele religioase dintre România şi Bulgaria, despre orele de religie şi despre oamenii care vin la biserică. A fost o discuţie interesantă, deşi eu nu sunt atât de pasionată de subiect.
Mănăstirea este impresionantă! În primele câteva minute, nu ştiam ce să fac prima dată, să pozez.. să mă holbez sau pur şi simplu să exclam "Wow". Este o arhitectură surprinzătoare! Pe moment poţi chiar să crezi că te-ai teleportat în Turcia.
Pe alocuri, arhitectura aduce cu cea a celebrei Sultan Ahmed (Moscheea Albastră). În special pilonii ce înconjoară zidul şi cei de la intrare. Este o îmbinare foarte reuşită a stilului balcanic cu cel bizantin.
Este cea mai mare şi mai cunoscută Mănăstire din estul Europei. Este situată în nordul Munţilor Rila, la 120 de km de Sofia. Ea a primit denumirea după Sfântul Ivan Rilski.
În timpul Ţarului Petăr a fost construită de această Mănăstire de către ucenicii lui Ivan Rilski. Ei sunt cei care căutând învăţătura s-au hotărât să construiască măreaţa clădire.
Ivan Rilski locuia într-o peşteră nu departe de locul unde este astăzi amplasată mănăstirea, nu avea posesiuni materiale.
Acest complex era un fel de refugiul al culturii bulgare, aici fiind adăpostite diverse documente importante, aici fiind instruiţi ucenici.
În interiorul muzeului se găsesc chiar şi documente importante pentru istoria românilor. Sunt câteva scrisori schimbate între Bulgaria şi Tările Române scrise în slava veche (slavonă).
Picturile sunt uimitoare.. şi albastrul folosit aduce, cel puţin în viziunea mea cu cel al Mănăstirii de la Voroneţ. Acesta este holul de la intrarea în biserica propriu-zisă.
Am avut parte şi de o zi superbă şi uimitor.. deşi era duminică nu era aşa mult "popor". O parte din cei care erau acolo, nu erau bulgari.
Văzut totul din interior, ai putea crede că este mai degrabă o fortăreaţă decât o mănăstire, mai ales datorită zidurilo înalte şi destul de groase.
Trebuie să recunosc, aici.. a fost şi un mic rai pentru mine. Chiar am avut ce poza la fiecare pas (fără a exagera!). E frumos să păseşti puţin în istorie şi să vezi.. în imaginaţie lucruri pe care le învăţasei.
Comments
Foarte frumos!
Cred in puterea sufletului de a gasi intotodeauna emotia aia in stare pura si in ... piatra seaca!
:) [idealista din mine a iesit la bloguit]
P.S Scuze ca am bagat f multe comentarii azi, dar am cam frecat-o pe la munca:)
Imi poti spune te rog cam cat dureaza drumul de la soseaua principala(Kocherinovo) pana la manastire? Se plateste taxa de parcare sau de intrare? Daca da, se accepta euro sau trebuie sa avem leva?
Multumesc!