Gellért-hegy este un deal imens e măsoară în jur de 235 metri altitudine. Este amplasat în partea numită "Buda" între Podul Elisabeta şi Podul Libertăţii. Dar în ciuda amplasării oferă panorame superbe în orice direcţie a Budapestei.
Noi am decis să urcăm pe deal pe lângă Podul Libertăţii. Mai ales că ne plăcea zona. Inspectasem deja totul pe acolo, acum mai rămăsese doar să traversăm podul şi să începem urcuşul.
Am trecut pe lângă superbul Danubius Hotel Gellért construit cândva prin 1918. Tot aici se găsesc şi celebrele băi Gellert. Am înţeles că este superb de vizitat doar că apa ar fi puţin cam rece dacă e iarnă afară.
Lăsăm podul în spate şi începem vitejeşte să urcăm. Făcând popasuri lungi şi dese pentru poze desigur. Pe alocuri ne-am umplut şi de noroi de dragul artei.. că după cum se poate vedea, fusese o dimineaţă ploioasă, dar măcar apoi am avut parte de o zi superbă şi de un soare cald.
Cine vrea să facem un picnic?
Mici minuni lăsate de ploaie
Dealul a fost numit aşa în memoria Sfântului Gerard, un episcop Veneţian, care a murit acolo. Poveştile despre felul cum a murit sunt mai multe. Cert este că acum el este unul din protectorii oraşului.
Una din panoramele de pe deal
O imagine de vis, la care să te uiţi îndelung minute în şir. Urcarea pe Gellert durează mult dacă eşti mai curios din fire şi pasionat de fotografie. Nouă un drum de 15 minute.. ne-a luat 2 ore.
Aşa trebuie să arate o capitală Europeană!
Am oprit peste tot unde vedeam ceva frumos şi ce merita imortalizat pentru posteritate. Plus că erau şi destule băncuţe care te invitau să şezi şi doar să stai câteva minute în linişte admirând..
Din păcate dealul poate arăta pe alocuri dezolant, dar trebuie avut în vedere că pozele sunt din decembrie. Sunt convinsă că acum, în luna mai, arată mai mult decât captivant.. acel verde crud.
Podul Libertăţii şi o altă parte a Budapestei (în spate) mai puţin turistică.
Monumentul Libertăţii
.. în memoria celor care au ajutat la eliberarea oraşului
Superbele poduri peste Dunăre.
Tunuri.. hai la poze! Normal că băieţii au fost foarte încântaţi. Au pozat ceva pe acolo. Parcă erau iar copilaşi ce primiseră jucării noi.
Facându-ne curaj să coborâm. Deşi nu era problema de curaj.. vederea de acolo era incredibilă. Nici nu prea doream să plecăm, dar pe de altă parte vântul ne cam forţa sa facem asta. Bătea cam tare şi cam rece. Acolo cred că e perfect vara.
Dealul şi în faţă câteva locuri favorite, Castelul, Podul cu Lanţuri şi Parlamentul. Una din cele mai celebre panorame ale oraşului.
La coborâre ne-am bucurat şi de o mai bună vedere asupra podului Elisabeta. Şi.. am mai întâlnit şi nişte români ce se relaxau pe băncuţele dealului.
Gellért-hegy este un deal imens e măsoară în jur de 235 metri altitudine. Este amplasat în partea numită "Buda" între Podul Elisabeta şi Podul Libertăţii. Dar în ciuda amplasării oferă panorame superbe în orice direcţie a Budapestei.
Noi am decis să urcăm pe deal pe lângă Podul Libertăţii. Mai ales că ne plăcea zona. Inspectasem deja totul pe acolo, acum mai rămăsese doar să traversăm podul şi să începem urcuşul.
Am trecut pe lângă superbul Danubius Hotel Gellért construit cândva prin 1918. Tot aici se găsesc şi celebrele băi Gellert. Am înţeles că este superb de vizitat doar că apa ar fi puţin cam rece dacă e iarnă afară.
Lăsăm podul în spate şi începem vitejeşte să urcăm. Făcând popasuri lungi şi dese pentru poze desigur. Pe alocuri ne-am umplut şi de noroi de dragul artei.. că după cum se poate vedea, fusese o dimineaţă ploioasă, dar măcar apoi am avut parte de o zi superbă şi de un soare cald.
Cine vrea să facem un picnic?
Mici minuni lăsate de ploaie
Dealul a fost numit aşa în memoria Sfântului Gerard, un episcop Veneţian, care a murit acolo. Poveştile despre felul cum a murit sunt mai multe. Cert este că acum el este unul din protectorii oraşului.
Una din panoramele de pe deal
O imagine de vis, la care să te uiţi îndelung minute în şir. Urcarea pe Gellert durează mult dacă eşti mai curios din fire şi pasionat de fotografie. Nouă un drum de 15 minute.. ne-a luat 2 ore.
Aşa trebuie să arate o capitală Europeană!
Am oprit peste tot unde vedeam ceva frumos şi ce merita imortalizat pentru posteritate. Plus că erau şi destule băncuţe care te invitau să şezi şi doar să stai câteva minute în linişte admirând..
Din păcate dealul poate arăta pe alocuri dezolant, dar trebuie avut în vedere că pozele sunt din decembrie. Sunt convinsă că acum, în luna mai, arată mai mult decât captivant.. acel verde crud.
Podul Libertăţii şi o altă parte a Budapestei (în spate) mai puţin turistică.
Monumentul Libertăţii
.. în memoria celor care au ajutat la eliberarea oraşului
Superbele poduri peste Dunăre.
Tunuri.. hai la poze! Normal că băieţii au fost foarte încântaţi. Au pozat ceva pe acolo. Parcă erau iar copilaşi ce primiseră jucării noi.
Facându-ne curaj să coborâm. Deşi nu era problema de curaj.. vederea de acolo era incredibilă. Nici nu prea doream să plecăm, dar pe de altă parte vântul ne cam forţa sa facem asta. Bătea cam tare şi cam rece. Acolo cred că e perfect vara.
Dealul şi în faţă câteva locuri favorite, Castelul, Podul cu Lanţuri şi Parlamentul. Una din cele mai celebre panorame ale oraşului.
La coborâre ne-am bucurat şi de o mai bună vedere asupra podului Elisabeta. Şi.. am mai întâlnit şi nişte români ce se relaxau pe băncuţele dealului.
Comments