Sighisoara Transilvania - Partea 5 Turnul cu ceas

Prima imagine cu Turnul cu ceas. Deşi văzusem nenumărate poze pe internet, tot am rămas copleşită de cât de impunător poate să fie. Te duce cu gândul la alte oraşe superbe, precum Praga. Turnul asta m-a făcut instant să mă gândesc la capitala Cehiei. Şi mi-a părut bine că avem şi noi ceva cât de cât comparabil cu acel oraş. Da, ştiu că se mai pot îndrepta multe.. dar în momentul de faţa, Sighişoara este cel mai apropiat loc care să semene cu Praga pe care îl avem. Şi sper să se profite de el!

Turnul cu ceas a fost construit pentru a proteja poarta principală a oraşului şi pentru a găzdui Sfatul. Dublul său rol ne arată importanţa lui pentru locuitorii oraşului medieval. Deşi impunator, turnul poate fi totuşi festiv dar poate ţine locul unei visterii perfecte, pentru a păstra bunuri de valoare şi acte importante.

Construcţia are la baza o prismă dreptunghiulară,care prezintă cinci nivele, ce însumează împreuna cu balconul şi acoperişul piramidal 64 m. Forma generală a acoperişului poartă pecetea stilului baroc şi are o înălţime de 34 m.

Turnul primea la inceputul secolului al XVII-lea un ceas prevazut dupa moda Europei centrale, cu statui din lemn de tei, cu o înălţime de 0, 80 m si înfăţisând zeii păgâni ce personificau zilele saptamanii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn si Soarele.

Cu cât urcai mai mult spre el, cu atât începea să se ascundă după crengilor copacilor proaspăt înfloriţi. Turnul devenea şi mai misterios, ca într-o poveste, unde la fiecare treaptă urcată mai aflai câte ceva, mai vedeai o bucăţică, erai mai aproape de victorie.

În exterior ceasul este dotat cu două cadrane uriaşe de 2, 40 m diametru iar pe fiecare faţadă a turnului se pot observa figurinele instalate în nişe. Înspre cetate puteţi să o admiraţi pe Zeiţa Păcii cu ramura de măslin, dublată de toboşarul care anunţă orele cu ajutorul tobei sale de bronz; Zeiţa Dreptăţii cu o balanţă, Zeiţa Justiţiei cu o spadă şi cei doi îngeraşi, ei reprezentând Ziua şi Noaptea.

Poarta principală de intrare în cetate, cea de sub Turnul cu Ceas, facilita accesul care se făcea prin două ganguri. Dar din păcate, gangul pentru pietoni a fost zidit în sec 18 şi transformat în închisoare şi Cameră de tortură pentru condamnaţii la moarte.

Culorile de acolo sunt superbe. Pe alocuri ai impresia că priveşti un tablou, unu mai vechi, dar frumos. Desigur, dacă doreşti sunt o sumedenie de tablouri în acuarelă pe care le poţi lua cu tine acasă. Chiar de aici, peste drum de casa lui "Dracula", se află magazinaşul.

Pe aici s-au filmat deja multe videoclipuri în timp. A devenit o locaţie superbă pentru scurt metraje. Şi nu mă miră deloc. Este un loc plin de inspiraţie. Un loc.. unde daca nu ai grijă pe unde calci, rişti să ratezi treptele frumos camuflate şi să îţi luxezi vreo gleznă.

Plimbarea pe lângă turn m-a făcut să mă gândesc necontenit la superbele concerte Pasărea Colibri la care m-au dus părinţii mei când eram mică. Deşi îmi aduc aminte aşa de puţine lucruri de atunci.. concertul a fost de neuitat. Nu mai ştiu anul.. ştiu doar că eram în amfiteatrul din Costineşti şi că ţipam cât puteam de tare versurile. Sighişoara seamănă cu spiritul de atunci al Păsării Colibri, parcă poţi să-l zăreşti pe Pittiş umblând pe străduţe cu chitara la braţ.

E lumea plină de urmări
Eu sunt un om pe nişte scări
În sus ce e? În jos-nimic
În jos ce e? În sus-nimic.

Si-acuma vă implor zâmbiţi
În lumea plină de urmări
Voi care farduri şi ciori prăşiţi
Întunecaţi şi spălăciţi
Lăsaţi-mă să fiu pe scări!