Tuesday, July 12, 2011

Foto Reportaj Orasul Brasov iulie 2010

Anul trecut în luna iulie, am petrecut un weekend superb prin stațiunile de pe Valea Prahovei. Am fost și prin Bușteni, prin Sinaia și în duminică în ultima zi, ne-am oprit pentru vreo 2-3 ore și prin Brașov în drum spre casă, sau mai precis în drum spre Buzău. Când am ajuns în Brașov am oprit undeva în apropierea parcului de mai sus. Și fiind duminică am avut bafta ca parcarea să fie gratis, așa că am început fericiți să explorăm orașul cât încă aveam parte de vreme bună (a fost un weeekend destul de capricios).
Asta cred că este una din cele mai frumoase oficii poștale pe care le-am văzut. Nu am intrat și înauntru, dar sunt convinsă că era mult mai interesant decât orice poștă normală. Era tare frumos restaurată sau întreținută.
Am fost foarte plăcut impresionată să văd clădiri oficiale atât de colorate și mai ales pline de floricele. Poate nu m-am plimbat destul prin București, dar la noi este mai gri. Aici până și clădirile mai *banale* aveau personalitate și culoare. Nu puteai trece pe lângă ele fără măcar să furi cu tine și o poză pentru posteritate.
Cum să nu te îndrăgostești pe loc de o asemenea panoramă? Asta a fost momentul când mi-am dat seama de ce am văzut așa mulți brașoveni zâmbitori. Nu am zis fericiți, pentru că asta ține de altceva, dar pe cuvântul meu că acolo nu am avut parte de îmbrânceli (deși am fost acolo duminica după prânz când tot poporul era pe ștrasse) și mulți necunoscuți mi-au zâmbit (și da, erau români!). Chiar dacă asta a sunat a clișeu, am plecat cu impresia că acolo locuiesc mulți oameni mai optimiști.
Verdeață și din nou clădirea este renovată și foarte estetică. Și așa continuăm spre centrul orașului, spre piață.
Nu știu de cât timp există umbreluțele astea, dar m-au făcut să râd și să zâmbesc. Chiar este o reclamă bună și pentru oraș cât și pentru berea Carlsberg. Chiar încep că cred că e printre the best cities din România.
Case frumoase, bifat! floricele peste tot, bufat! vreme bună, prezentă! Deci era perfect de o mică plimbare pe străduța principală. Era în jurul prânzului, deci abia atunci începea să reînvie orașul. Toți ieșeau la o masă de prânz sau la o limonadă.
Nici nu știai exact ce terasă să alegi.
Multe floricele frumoase exact ca în grădina bunicii.
A fost plăcut să descopăr Brașovul. Anul trecut am ajuns pentru prima dată în oraș cu adevărat, în sensul că am putut să-l și vizitez. Așa prima mea aventură cu Brașovul a fost prin aprilie 2006 dacă nu ma înșel. Tocmai veneam dintr-o drumeție de la munte, din Piatra Craiului, după un weekend superb, doar că traseul a durat mai mult decât speram.
Petrecusem noaptea la cabana Garofița Pietrei Craiului, apoi am mers puțin înspre creastă și în cele din urmă am ajuns în Plaiu Foii. De acolo ne-am chinuit ceva să ajungem în Zărnești, mai ales că eram un grup mare de vreo 12 oameni. Așa că ne-am împărțit pe grupe de vreo 2-3 oameni și am început să facem autostopul.
După vreo 45 de minute, am reușit toți să ne strângem în Zărnești, dar acolo ne-am lovit de lipsa unor microbuze organizate. Așa că am început disperați să mergem prin orășel să aflăm vreun număr de telefon. A durat vreo 2 ore, și am reușit să facem rost de un microbuz foarte mic, de vreo 10 locuri, unde ne-am înghesuit vreo 18 oameni cu tot cu rucsacii noștri de munte. Drumul până în Brașov a fost lung, dar am rămas cu amintiri frumoase.
Doar că atunci când am ajuns în Brașov, am constatat cu tristețe că ne ratasem trenul cu doar vreo 15 minute. Era în jur de 10 seara și următorul tren era pe la 3 dimineața din păcate. Așa că ne-am obișnuit cu ideea. Am anunțat acasă, ne-am scos izoprenele, ne-am izolat într-un colțisor și am început să ne relaxăm puțin și să stăm la povești.
Timpul a trecut când mai repede, când mai greu, dar a fost frumos. Din păcate eram mult prea obosiți ca să încercăm să vizităm orașul în acele ore. Ne-a părut rău, dar a doua zi era luni și pe toți ne aștepta o zi lungă de muncă/facultate/liceu.
Piața Sfatului. Chiar a fost o mare bucurie să ajung aici
Nici nu știam ce să pozez la început. Toate clădirile păreau foarte faine și interesante. Toate promiteau să ne spună o poveste interesantă. Trebuie doar să mergem să le ascultăm.
După cum spuneam, a fost o zi superbă!
Am intrat și la micul muzeu de acolo. Pentru o taxă modică (nu mai țin minte suma din păcate) am putut să vizităm o sumedenie de lucruri. Chiar nu aveam idee ce se ascunde în interior și mă bucur că vărul meu avea o pasiune în ceea ce privește muzeele. Neapărat să vizitați și muzeul cu următoarea vizită în Piața Sfatului!
Puțină răcoare
Intrarea și ieșirea din Muzeul Orașului Brașov. Păcat doar că cei de acolo nu cunosc nicio limbă străină așa că se înțeleg cam greu. Noi am facilitat traducerea între români și un grup mare de spanioli atunci. Și de asemenea e păcat că nu exista niciun ghid care să îți și povestească câte ceva, chiar dacă ai multe scrise și pe pereți. Ar putea să îți povestească niște fun facts!
Piața Sfatului văzută de la balconul muzeului
Tot vedere de la balcon.
Nu poți să mergi în Brașov și să ratezi copia scrisului ca la Hollywood, nu-i așa? E deja un simbol, care a fost furat și de Deva și alte orașe di Transilvania.
Biserica Neagră (din păcate atunci era încă închisă, așa că nu am apucat să mergem să vedem cum este și interiorul).
Privind puțin către Tâmpa.
O terasă superbă, unde poți să stai cu orele cu cei dragi. Deși îmi pare mai mult genul de loc girly, unde să stai la palavre cu cea mai bună prietenă.
Where are you?
Balconaș superb în apropiere de Tâmpa. Spre finalul mini excursiei, m-am plimbat fără țintă pe lângă străduțele superbe de lângă Tâmpa. M-am cam îndrăgostit de ferestre, de floricele de la gream, de pervazul în culori vii, de pereții uneori scorojiți da plini de istorie. Da, e un loc unde o să mă întorc cu drag. Iubesc străduțele din Brașov.

No comments: