Cea mai mare dorință a mea anul trecut a fost să ajung în Istanbul în 2010. Mă îndrăgostisem de filmulețul de prezentare a Istanbulului drept capitală europeană și am ținut morțiș să ajung acolo în 2010. Și cum în timpul verii nu am putut, mi-a mai rămas o sanșă începând din Octombrie, când m-am dus în Sofia pentru un semestru.
Primele excursii dupa ce am ajuns in Sofia au fost mai scurte si mai apropiate ca destinatie. Am mers prin Bulgaria, apoi si prin Macedonia si prin Grecia. Așa că la început de decembrie a venit în cele din urmă și rândul Istanbulului . Și am avut bafta să plec cu mai multi oameni faini, care ca și mine veniseră cu Erasmus în Sofia.
Și uite așa de la un mic grup de oameni, am devenit 30 peste noapte în urma unui event pe Facebook. Ne-am adunat toți, am pus banii la un loc și am rezervat autocarul (mai aveam puțin și îl luam pe tot). Din Sofia către Istanbul sunt curse zilnice. Noi am mers cu firma MatPu. Sau cel putin de la ei am luat bilete, ca autocarul era turcesc. MatPu se afla in autogara Serdica (langa autogara centrala si gara). Ei aveau cele mai ieftine bilete, mai ales ca au oferit discount pentru cumparat in avans si pentru ca eram grup.
Primele excursii dupa ce am ajuns in Sofia au fost mai scurte si mai apropiate ca destinatie. Am mers prin Bulgaria, apoi si prin Macedonia si prin Grecia. Așa că la început de decembrie a venit în cele din urmă și rândul Istanbulului . Și am avut bafta să plec cu mai multi oameni faini, care ca și mine veniseră cu Erasmus în Sofia.
Și uite așa de la un mic grup de oameni, am devenit 30 peste noapte în urma unui event pe Facebook. Ne-am adunat toți, am pus banii la un loc și am rezervat autocarul (mai aveam puțin și îl luam pe tot). Din Sofia către Istanbul sunt curse zilnice. Noi am mers cu firma MatPu. Sau cel putin de la ei am luat bilete, ca autocarul era turcesc. MatPu se afla in autogara Serdica (langa autogara centrala si gara). Ei aveau cele mai ieftine bilete, mai ales ca au oferit discount pentru cumparat in avans si pentru ca eram grup.
Asa ca intr-o seara de joi, 30 si ceva (nu mai stiu exact) de nebuni ne-am urcat in autobuzul ce mergea de la camin spre gara. Am ajuns acolo si ne-am postat langa autocar. Stiu ca plecarea era in jur de 8,30. Unii dintre noi chiar chiulisem de la un examen. Partea faina cand esti student Erasmus este ca ti se permit mai multe lucruri in limita bunului simt. Adica am fost toti 5 si am vorbit cu profa, am spus motivul real pentru care nu putem sa venim la examen (aveam ore cu ea de la 4 la 8 seara vinerea) si ne-a lasat sa-l dam in saptamana ce urma.
prima poza din Taksim, undeva în jur de 6 dimineața
...

Problema numărul 2 era și faptul că autogara fantastică era puțin cam la cucuieții din deal față de centru, mai precis Piața Taksim unde trebuia să ajungem noi. Am coborât noi din autobuz și mergem în interiorul sălii de așteptare a firmei care ne adusese acolo. Ne gândeam cum ajungem noi în centru. Era ca ultimii zombi, dar am zis să ne încercăm norocul cu un nene de acolo, pe care noi îl credeam turc.
Si mergem noi la nenea ăla si începem să-l întrebăm dacă știe engleza (normal). El deja se uita speriat către noi. Și apoi ne vine geniala idee să-l întrebăm dacă știe vreo limbă slavă, eventual bulgară. Și suntem uimiți când în auzim pe nenea ăla că ne zice în macedoneană că el vorbește sârbă (probabil dorea să fie politicaly corect, ăentru ca stia ca noi veneam din Sofia dar încă nu știa ce naționalitate avem). Așa că reușim să ne înțelegem perfect cu el în bulgară și macedoneană (aveam cu noi și 2 fete din MK).















5 Comments