Despre Shabla și Tyulenovo deja am mai scris. Dar e timpul să vă arăt că merită să faceți opriri multe și dese între cele două locații. Asta desigur dacă vă pasionează peisajele de genul. Eu abia anul acesta în septembrie am ajuns să explorez zona centimetru cu centimetru. Deși era o căldură sufocantă (îți venea să te arunci în apă de pe stânci) am rezistat până la finalul expediției.
Un alt monument sovietic care a supraviețuit prin Bg.
Și deși drumul ar putea să vă sperie, atunci vă anunț că nu e chiar așa! Noi am mers pe hârtoapele alea cu un Ticolino, deci se poate fără probleme. Clar trebuie mers pe arătură și nu pe drumul asfaltat care merge la 1 km de țărm, pentru că astfel în mod sigur nu o să vedeți nimic. În schimb pe drumurile de pământ, se poate vedea tot țărmul. Partea proastă este că sigur se vor face multe opriri pe traseu. Fiecare curbă te duce la un nou golfuleț, noi fortmațiuni stâncoase, noi locuri de sărit.. etc.
Am găsit pe acolo și niște români veniți la scufundări. Mașinile erau din București și din ce am reușit să ne dăm seama, erau un fel de club. Nu am reținut numele din păcate. Dar sună interesant. Mi-ar place să văd ce se află sub mare în zona asta. Mai ales să explorez vreo peșteră.
Că tot vorbeam de peșteri, undeva pe la jumătatea traseului am găsit un loc superb de făcut baie. Se putea sări, se putea intra în apă fără riscuri.. și zona arăta ca în povești.
Apa a reușit să scobească o bună bucată din bolovanii aștia în timp. Acum s-au creat mici intrânduri peste tot. Partea bună este că de obicei apa este mult mai caldă aici.
Când am văzut peisajul asta în fața ochilor, nu puteam să cred că sunt încă în Bulgaria. Îmi semăna puțin cu stâncile din Irlanda sau Scoția. Și apa era de un verde atât de superb, și perfect curată de cu greu îmi venea să cred ca este vorba de Marea Neagră. Aici era verde ca smaraldul, deși poate în poză nu se vede la fel de superb precum era în realitate. Și da apa era destul de adâncă încât să poți executa o mică săritură.
Marea Neagră învolburată. Lovindu-se de stânci.
Bolovanii deși erau uscați (în mare parte) e bine totuși să fiți foarte atenți în zonă. Eu am nimerit și zone mai alunecoase. Așa că e de preferat să mai fie cineva în zonă pentru a vă putea ajuta.
Înconjurați de pietre.
Țărmul stâncos și o umbră veselă.
Tot atunci mergând așa din 50 de m în 50 de metri am văzut mai multe izvoare cu apă termală precum cel din Karya. Doar că aici din păcate apa nu mai ajungea așa de caldă. Nu știu de unde izvorăște, dar la vărsarea în mare apa era călâie spre caldă.
Privind inainte înspre ce urma să mai cercetăm. Aici încă nu ajunsesem în Tyulenovo și tot ne certam că trebuie să găsim arcada de acolo. Fiecare venea cu o nouă teorie.
Am găsit pe drum mulți oameni curajoși și puțin nebuni care săreau de zor de la orice înălțime. Din fericire niciunul nu a încasat vreo burtă cât am fost noi în zonă. Și din ce am văzut, asta e o zonă perfectă pentru scufundări, chiar aici fiind realizat un mic filmuleț bulgăresc cu lumea de sub apă cu un GoPro.
Cu cât mergeam mai mult înspre Tyulenovo, respectiv Kavarna cu atât țărmul urca din ce în ce mai mult, lăsând o distanță considerabilă între noi și mare.
Excursia noastră pe țărm cred că a durat mai bine de o oră jumătate, asta în condițiile în care aveam de parcurs doar câțiva kilometri. Așa că e bine să aveți apă la voi (potabilă). Și chiar dacă aveți impresia că sunteți pe câmp, nu vă lăsați păcăliți de iluzie pentru că poliția patrulează și pe aici dacă este necesar.
Bucata asta e pământ este superbă și sper să rămână la fel de pustie o perioadă îndelungată. În acest moment e încă zonă protejată am impresia. Sper doar să nu se exindă cu vreun nou sătuc de vacanță pe aici. Aici se pot face excursii de o zi din stațiunile celebre de pe litoral, asta în cazul în care nu doriți doar all inclusive. Zona este plină de lucruri de descoperit.
Comments