Drumul catre Kazanlak Bulgaria
Într-o frumoasă dimineață de sâmbătă, la început de cireșar, 4 fete cucuiete ne-am suit într-o mașinuță și am început *drumul către Kazanlâk* destinația noastră de weekend. Eu trecusem pe acolo doar în tranzit și fetele mai spre deloc. Așa că era o ocazie numai bună să inspectăm zona cu bune și rele, iar din fericire pentru noi au fost muuuulte bune!
Am avut parte de vreme bună, de o șosea liberă până la Giurgiu, apoi de un vameș drăguț la Ruse. Am făcut acolo o mică oprire pentru schimb valutar / buvignetă + răcoritoare și pe aici ne-a fost drumul! Totul a fost perfect până la intersecția cu Obretenik. Mai precis după Dve Mogili la vreo 2-3 km a trebuit să o luam pe ocolitură prin sătucele Obretenik și Tsenovo. Dar nu ne-am supărat. Cred că era un semn că trebuia să ne bucurăm și mai mult de peisaj.
Undeva înainte de sătucul Tsenovo ne aștepta un câmp plin de oițe.
Mereu mi-a plăcut peisajul din valea asta, mai ales că treceam pe aici des și în drum spre Sviștov. Drumul pe aici e tare liniștitor și numai bun de evitat traficul.
Tot la intrarea în Tsenovo, urmează câmpul de văcuțe.
Undeva după Veliko Târnovo. La ieșirea spre Kilifarevo.
Mereu mi-a plăcut drumul către Șipca deși e plin de curbe strânse și trebuie să mergem încet. Dar aerul de munte îl simți imediat ce ieși din Gabrovo. Șimți că te teliportezi în altă lume.
Verdeață din plin.. aer curat și un drum doar pentru noi.
Mașinuța și GPS-ul Ioana care a fost destul de inutil în mare. Cel mai de încredere partener este atlasul rutier în Bg. Și dacă știi și alfabetul chirilic nu ai probleme.
Trecusem deja de pasul Shipka și deja începusem coborârea către micul sătuc din Shipka unde ne aștepta superba biserică rusească.
Un loc unde mereu mă oftic că nu s-au gândit bulgarii să facă o mini parcare pentru obsedații ca mine care doresc să pozeze panorama. Sigur o să vă placă. Păcat de șofer că nu se poate bucura de ea așa de tare.
Privind în spate unde lăsasem furtuna. Chiar am avut mare baftă reușind să ne eschivăm perfect de ploaie. Deși până la urmă tot ne-a prins ea mai spre seară.
Din mers.
la ieșirea din sătucul Șipca *Shipka*
continuându-ne drumul spre Kazanlâk, admirând pajiștea și indicatoarele maronii care arătau niște movile și care ne-au pus pe gânduri că mai trebuie să adăugăm ceva pe lista de *must see*.
Norișori pufoși și muzică bună, noi înaintam fericire spre satul unde eram cazate, mai precis Enina, la vreo 4-5 km de centrul orașului Kazanlâk. O mică oază de liniște unde am găsit încă locuri de cazare.
În apropiere de sat. Deja drumul se schimbă.
Comments