Prima plimbare Varsovia Polonia

Noi am ajuns devreme în Varșovia, orașul lui Chopin, după cum vă spuneam. Am mers repede la hotel (care era foarte aproape de gara centrală) și am lăsat rucsăceii. Fiind matinal ne-au zis să revenim după ora 14 pentru check in. Așa că am plecat la plimbare prin oraș. Am fost puțin dezamăgiți că am prins o vreme tipic poloneză în prima zi, adică un cer gri și fără norișori pufoși. 

Bine, noi am privit partea bună a lucrurilor și ne-am bucurat că nu ne plouă, că atunci sigur nu ne mai simțeam bine în plimbare. Așa cum o să vedeți și în pozele de mai jos, noi ne-am început plimbarea chiar de la Palatul Culturii și Științei. De ce am ales acest început? pentru că în majoritatea pozelor cu Varșovia am văzut această imensitate de clădire și așa cum turiștii vin și pe la noi să își clătească privirile cu Casa Poporului (care pe noi nu ne încântă). Părea un loc la fel de bun ca oricare altul și fiind foarte aproape de hotel, ne-a fost ușor să ne decidem.

Important de știut că aici aveți legături cu mai toate mijloacele de transport importante. Metroul are o stație aici, Gara Centrală este peste drum de clădire și desigur tramvaiele care te leagă de mai toate punctele cardinale ale orașului. Așa că fie că veniți de la aeroport cu trenul sau autobuzul, tot pe aici treceți.

Prima data am cunoscut Varșovia prin intermediul muzicii, sau mai bine zis prin filmul Pianistul văzut împreună cu colegii mei de liceu la sugestia profesoarei de istorie. Mi-a plăcut mult filmul, mai ales că apoi m-a ajutat să înțeleg mai bine ce s-a întâmplat în al doilea Război Mondial. Pentru cei care nu au văzut încă filmul este povestea reală a pianistului Wladyslaw Szpilman. Atunci am început să mai arunc un ochi și către Polonia, mai ales că în urma filmului am căutat mai multe informații despre Ghetoul Evreiesc de acolo. Dar să nu o dăm în lucruri prea triste.

E important de reținut că este un oraș relativ tânăr, mai ales că în 44 naziștii au distrus cât au putut de mult, în special clădirile din centrul vechi. Așa că ne-am început explorarea pe locul unde se afla vechiul gethou evreiesc.
Zgârie norul comunist are doar 237 de metri înălțime dacă punem la socoteală și antenuța și a fost construit după perioada sângeroasă și nazistă, mai precis între 1952 și 1955.
Bubu a vrut și el o poză aici.
Clădirea văzută din față. Apropo, pentru panoramă se poate urca până la etajul 30 unde se află terasa panoramică. Intrarea este 15 zloți pentru adulți și 10 zloți pentru copiluți și studenți. Noi nu am urcat pentru că în jur erau mai mult clădiri vechi și nu am crezut că vom avea ceva memorabil de văzut. Am ales să urcăm în turnul din centrul vechi.
La intrarea în Muzeul Tehnologiei. El se află în aripa stângă a palatului.
Gara centrală - unde trenurile circulă rapid și prin subteran
Apoi am înconjurat palatul ca să ne continuăm traseul.
Se pare că această clădire se află în primele 200 cele mai înalte clădiri din lume având 42 de etaje, după care încă vreo 50 de metri în sus înălțându-se antena.
Bubu a fost încântat de clădire. Că a tot cerut poze.
Săli de congres, club de muzică.. nu lipsește nimic. E fain că totuși acest spațiu nu este privat, fiind folosit de diverse firme, instituții - am înțeles că la etajele 11 și 12 chiar fiind un fel de universitate privată. Parcă mi s-a părut mai ok să știu că polonezii nu au ales această clădire drept sediul guvernului sau al parlamentului.
Și lângă clădire, tot la kilometrul 0 am găsit din nou Hotelul Intercontinental ca și în București. Ce mi-a atras atenția către el nu a fost numele ci forma tare stranie a clădirii. Nu sștiu dacă se observă atât de bine din acest unghi, dar o jumătate din clădire lipsește. Nu știu dacă mi-ar place să fiu cazată într-un astfel de hotel. Cred că aș avea mereu senzația că o să cadă.
Parcul din spatele palatului culturii se numește Parcul Świętokrzyski. E foarte micuț dar frumos întreținut. Pare doar un mic spațiu de relaxare între atâtea clădiri de birouri. Parcă partea asta a centrului te cam face să uiți unde ești când vezi atâta sticlă peste tot.
Noi nimerisem fix când era toamna mai frumoasă.
Ne-am mai odihnit puțin.
Nou și vechi.
Părăsind parcul, înaintam spre o bisecuță ce se vedea în zare.
Nici băncuțele lor nu au scăpat de vandalizare.
Bubu avea chef de joacă.
Am ajuns la biserică și apoi am zărit mica piață din fața ei. Se numește Piața Grzybowski și din nou parcă ești rupt din Varșovia corporatistă și aruncat într-o capitală mai primitoare.
Ca să înțelegeți și de ce era așa puștiu în poze, pozele sunt făcute într-o joi dimineața înainte de prânz, așa că lumea fie era la muncă fie era la școală. Și noi am putut admira orașul în liniște și pace.
Tare drăguță ideea lor de a face o mini cascadă mai orășenească.
Ne-a plăcut tare mult aici, mai ales că zona avea și acoperire gratuită Wifi. Parcă era gândit special pentru turiști locația. În spate, se poate vedea teatrul evreiesc (clădirea scundă).
Biserica tuturor sfinților.
Apoi din mica piațetă doar ce am întors capul spre dreapta și am văzut clădirea asta, ca să nu uităm că totuși mergem pe urmele istoriei. Din păcate nu am găsit pe internet detalii despre clădire, ce s-a întâmplat, dacă chiar a rămas în picioare din vremea lui Hiltler. Dar arată foarte interesant și e ca un îndemn pentru cei din Varșovia să nu uite ce s-a întâmplat acolo.
Zona era plină de magazine mici înainte de războaie, magazinuțe care vindeau obiecte din fier în special. Ne-am continuat apoi excursia mergând pe lângă clădirea asta. La parter încă mai erau niște magazinuțe drăguțe, o cafenea care te ducea înapoi în timp. Dar noi ne-am continuat drumul prin oraș mergând înspre Ogród Saski - grădinile Saxone.
Parcul acesta era mare. Cred că era un fel de Cișmigiu al nostru.
La un capăt al parcului, cel dinspre Piața Piłsudski se află mormântul soldatului necunoscut. Seamănă puțin cu ceea ce avem noi în parcul Carol.
Grădina Saxonă a fost printre primele grădini publice din lume și a fost deschisă în 1727. Din ce am înțeles inspirația pentru acest parc este chiar Grădina Versailles.
Mormântul. Polonezii aveau 2 flăcări arzând, nu doar una.
Din fericire am avut bafta să prindem schimbarea gărzii acolo. E un spectacol tare drăguț. În timp ce căscam gura am văzut că undeva din depărtare apar niște soldați. Așa că am stat să vedem tot spectacolul. A fost drăguț și simplu.
De aici, am fugit puțin spre centrul vechi.

Comments

Roxana said…
Bubu e o haiosenie de fotomodel! :) Frumos oras, iar pozele sunt foarte foarte faine!
Adriana said…
Una dintre cele mai importante atractii turistice este Orasul Vechi unde se pot vedea Palatul Regal, Coloana Regelui Sigismund sau Fortareata.
Un alt punct de atractie il reprezinta cel mai vechi parc al orasului, Ogrod Saski, care se afla la 10 minute de mers de Orasul Vechi.
Merita vazute, sunt impresionante.
Anonymous said…
Varsovia e mai frumoasa decat se spune, trebuie doar sa stii s-o descoperi...
cristina said…
Varsovia e frumoasa si imi place de Bubu ca e foarte hotarat cu pozele pe care le face...mai bine spus cu perisajul in care sa fac poze:)
Marian said…
Imaginile sunt mai mult superbe, nu stii unde sa te uiti mai mult sau mai putin.

Simpatic foc mai este bubu, cel mai atractiv este parcul, sa nu mai vorbesc de fantana, este asa superba incat cauta sa te multumesca tot mai mult.
Alex said…
Reusite pozele, insa cred ca ar fi bine sa renunti la Bubu, prezenta lui in pozele tale e putin cam nepotrivita.